Noi detalii despre risipa alimentara: produsele de panificatie si mancarurile pregatite acasa, cel mai mare risc de a fi aruncate la gunoi

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Produsele de panificatie si cele pregatite acasa prezinta cel mai mare risc de risipa alimentara, in tara noastra. Practic, romanii arunca la gunoi 36% dintre alimentele gatite si 17% din produsele de panificatie, in cele mai dese cazuri fiind vorba despre paine, se arata intr-un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabila.

“Categoria de alimente pe care romanii declara ca o arunca cel mai frecvent este cea a alimentelor gatite (36%), iar la mare distanta, painea si produsele de panificatie (17%). Urmeaza, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de bacanie si conserve expirate si 4% mezeluri). Legumele si fructele se arunca cel mai putin, 6%, respectiv 4%”, sustine Cornel Bertea Hanganu, consilier in Departamentul pentru Dezvolare Durabila (DDD). Procentajul de raspunsuri non-valide este relativ mare (23%), ceea ce ar corespunde cu procentajul de 26% al celor care declara ca nu arunca alimente.

 

Acesta sustine ca romanii au o perceptie si un comportament corect in sensul evitarii aruncarii alimentelor ceea ce inseamna ca “mesajul transmis an de an ajunge unde trebuie”, dar acesta trebuie adaptat modelului comportamental conservator traditional din familia romaneasca.

“Este foarte important ca suntem intr-o societate in care nivelul de cumparare este inca relativ scazut, iar unele produse, pentru a putea satisface nevoilor zilnice ale cetatenilor au preturi scazute, dar in acelasi timp au si o calitate indoielnica. (…) In ultimii ani, insa, oamenii au inceput sa fie tot mai atenti la ceea ce consuma”, spune consilierul.

In ceea ce priveste cantitatea de mancare care se arunca intr-o gospodarie intr-o saptamana, studiul DDD arata ca 71% dintre respondenti apreciaza ca, in gospodaria proprie, nu se arunca “deloc”, sau se arunca “foarte putine” alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestionati considera ca arunca o cantitate moderata/rezonabila de mancare si numai 6% admit ca arunca multa sau foarte multa mancare.

Fata de statisticile momentului in tarile bogate, modelul romanesc este conservator, iar o explicatie ar fi nivelul general al veniturilor, mai scazut in Romania, care face ca alimentele sa fie proportional mai scumpe, la noi in tara, dar si un model cultural care atribuie hranei o valoare simbolica.

“Faptul ca cei mai multi dintre respondenti afirma ca arunca alimente gatite nu este de natura sa dea indicii asupra cantitatii sau valorii alimentelor aruncate. Mai curand este de presupus ca gospodaria romaneasca, in care se gateste mult si frecvent, prefera sa arunce mancarea gatita care are deja doua zile, sau mai mult”, se mentioneaza in studiul citat.

Procesul de risipa alimentara este legat si de comportamentul de consum si de cumparaturi, iar cei mai multi fac aceste cumparaturi o data pe saptamana, 32% dintre respondenti afirmand ca merg sa cumpere mancare o data pe saptamana.

Cumparaturile “saptamanale” sunt o marca a modelului urban modern. Cei care afirma ca merg “zilnic” sa cumpere alimente (15%), impreuna cu cei care merg “de cateva ori pe saptamana”, reprezinta urbanul traditional (inclusiv cel din perioada comunista). Cei care merg la cumparaturi alimentare “mai rar de o data pe saptamana” (20%) ar corespunde cu zona ruralului profund, in care alimentele provin, in mare parte, din propria gospodarie, arata studiul DDD.

“Se poate aprecia ca zona ruralului de subzistenta este undeva sub 20%, zona urbanului traditional este in jur de 50-60%, iar zona urbanului modern, in jur de 30%”, a adaugat reprezentantul guvernamental.

Raportat la ceea ce se arunca si unde ajung resturile alimentare, doua treimi (66%) dintre respondenti declara ca resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. Daca adaugam procentul de 4% al celor care declara ca le composteaza, rezulta ca 70% dintre romani recicleaza, practic, resturile alimentare, potrivit studiului citat.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE