În anul 2010, din totalul suprafeţei agricole utilizate, suprafaţa aflată în proprietate reprezintă în medie 60%, cea arendată 27%, cea concesionata 3%, iar cea luată în parte 2,1%, restul fiind exploatată sub alte forme, se arată în raportul comisiei prezidențiale privind strategia pentru agricultură, industria alimentară și satul românesc, prezentată la începutul lunii iulie 2013.
Fenomenul arendării apare în mod semnificativ la fermele medii şi mari. Astfel, la fermele sub 100 hectare, terenurile arendate reprezintă 8% din terenurile exploatate de aceste ferme, în timp ce procentul creşte până la 48% din Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU) de fermele de peste 100 hectare. Astfel, este evidentă tendinţa de creştere a ponderii suprafeţelor arendate de la 17% în anul 2007, la 27% din SAU.
Concluziile comisiei prezidențiale cu privire la modul de exploatare al terenurilor la nivelul fermelor din România:
- a crescut amploarea fenomenului de arendare mai ales la fermele peste 100 de hectare, care sunt în mod majoritar exploataţii cu personalitate juridică. Practic terenurile arendate de fermele peste 100 ha reprezintă 85% din terenurile totale arendate.
- a crescut dimensiunea medie a fermelor la exploatațiile individuale dar a scăzut la exploataţiile cu personalitate juridică.
- a scăzut importanţa aranjamentelor informale (terenuri luate în parte).
- există importante terenuri agricole neutilizate (577 mii hectare în 2010), mai ales la fermele sub 10 hectare, acest fapt fiind cauzat de faptul că proprietarii sunt prea bătrâni sau a celui că unii proprietari trăiesc în mediul urban și nu sunt interesaţi de agricultură.
Noua lege a arendării, inclusă în noul Cod Civil, reprezintă un pas spre sprijinirea arendării. Aceasta, deoarece noile prevederi întăresc oarecum poziţia arendaşilor, acordându-le dreptul de preemţiune în situaţia scoaterii la vânzare a terenurilor arendate. Însă, comparativ cu alte state europene, unde media este de 40-60% din SAU, ponderea suprafeţelor arendate este destul de scăzută în România.
