Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca, pe viitor, este necesara investirea unor sume consistente in strategia de gestionare a apei dar si pentru reparatia sistemelor de irigatii, precum si prevenirea desertificarii, astfel incat sa nu mai avem nicio agricultura dependenta de conditiile meteo.
Seful MADR a vorbit si despre grupurile de actiune locala (GAL-urile), care urmeaza sa primeasca sume suplimentare de bani, cu toate ca, dupa spusele sale, in cazul unora „treaba nu prea a functionat”.
„Prin GAL-uri se finantau acele activitati specifice unei anumite zone si nu se mai intra in competitie cu alte zone. In unele GAL-uri treaba functiona bine, in altele nu prea a functionat si au fost favorizate anumite categorii de persoane. Sigur ca trebuie sa continuam cu finantarea si prin GAL-uri. In 2024-2020 au fost 640 milioane euro doar pentru GAL-uri, tot din cele 20 miliarde cat a fost anvelopa totala. Si acum ne propunem sa alocam GAL-urilor o suma consistenta. Sigur ca in aceste grupuri de actiune locala intra si administratiile publice locale si tentatia fiecarui primar este de a-si rezolva si probleme de infrastructura din acesti bani, desi peste 1,1 miliarde euro au fost bani doar pentru infrastructura rurala, stradala, scolara. Acum cand scriem ghidurile, va trebui sa corectam acest lucru”, a explicat Oros.
Conditiile puse de UE in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor din Programul National Strategic
Ministrul a mai vorbit si despre conditiile impuse de UE in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor disponibile, explicand ca oficialii de la Bruxelles pretind ca 30% din suma sa fie folosita pentru masuri de clima si mediu.
„Sigur ca asteptam inca semnale de la Bruxelles care sunt foarte importante. Ei pretind ca 30% din toata anvelopa (de circa 20 miliarde euro – n.r.) sa o folosim pentru masuri de clima si mediu. Or daca ne referim numai la ce s-a intamplat anul acesta, trebuie sa investim in aceste masuri care ne influenteaza si viata, dar si productia”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.
Acestia au solicitat schimbarea modalitatii de comercializare a legumelor in piete, pentru ca nu rezista la temperaturi de 50 de grade. De asemenea, au cerut construirea unui depozit si amenajarea unui spatiu de 300 metri patrati cu climatizare, gen hipermarket, unde oamenii sa vina, sa poata degusta produsele si apoi sa cumpere.
„In felul acesta s-ar putea controla si calitate si nu ar mai fi trafic aglomerat in zona pietelor din Craiova, unul dintre motivele pentru care oamenii nu vin la piata, in conditiile in care parcarea din Craiova este una dintre cele mai scumpe din tara: 3 lei/o jumatate de ora”, a spus unul dintre legumicultori.
