Decizia UE de a interzice neonicotinoidele pentru a proteja populatiile de albine a impartit agricultura europeana in doua tabere. Pe de o parte, fermierii sustin ca nu exista suficiente studii pentru a demonstra ca albinele sunt intr-adevar afectate de acest tip de insecticid si declara ca inregistreaza pierderi majore din cauza daunatorilor.
De cealalta parte a baricadei sunt apicultorii, care sustin ca neonicotinoidele folosite in agricultura au un efect catastrofal asupra familiilor de albine. Dupa spusele lor, aceste substante sunt mult mai toxice decat DDT iar albinele intrate in contact cu nectarul sau polenul unei plante stropite experimenteaza pierderi de memorie, tulburari de comportament sau chiar intoxicatii cronice.
Din pacate, specialistii nu au ajuns pana in prezent la un consens cu privire la gradul de nocivitate al neonicotinoidelor, iar parerile raman impartite. De aceea, Federatia Asociatiilor Apicole din Romania a solicitat explicatii cu privire la gradul de risc pe care il prezinta neonicotinoidele, printr-o scrisoare deschisa, adresata presedintelui ASAS, dr. Prof. Valeriu Tabara. In cele ce urmeaza, va redam continutul documentului.
Stimate domnule Valeriu Tabara,
Ne adresam dvs. prin aceasta scrisoare deschisa ca urmare a faptului ca pana la aceasta data nu am primit un raspuns la cea pe care v-am trimis-o personal in data de 10.10.2018.
In spatiul public (mass-media agricola, conferinte, luari de pozitie ale unor persoane cu evident rol de formatori de opinie) este prezenta adeseori tema utilizarii neonicotinoidelor intr-o maniera prin care se induc, in opinia noastra, imagini incomplete, uneori deformate sau chiar complet eronate ale acestui subiect. Din acest motiv va propunem sa participati la organizarea si desfasurarea unei dezbateri publice cu caracter stiintific pe tema necesitatii si oportunitatii folosirii neonicotinoidelor in agricultura romaneasca.
Datorita importantei mari a utilizarii acestei clase de produse de protectia plantelor in Romania, atat pentru sectorul vegetal cat si pentru apicultura si mediu, in conditiile interzicerii lor in UE, consideram ca este necesara clarificarea mai multor aspecte ale acestei problematici, si anume:
1. Conditiile existente pe teritoriul Romaniei care favorizeaza dezvoltarea unor daunatori ai culturilor agricole ce creeaza necesitatea speciala invocata pentru folosirea neonicotinoidelor in zonele agricole ale Romaniei, spre deosebire de restul Europei.
2. Argumentarea stiintifica a existentei sau inexistentei efectelor negative ale neonicotinoidelor asupra insectelor polenizatoare si a mediului inconjurator.
3. Existenta sau inexistenta unor metode alternative neonicotinoidelor de combatere a daunatorilor vizati de aceste tratamente fitosanitare, eficacitatea si eficienta lor si aplicarea acestora in practica agricola din Romania.
4. Perspective legate de folosirea neonicotinoidelor si, in general, a pesticidelor pe termen scurt, mediu si lung.
Asteptam cu multa incredere domnule Presedinte acordul dvs. pentru aducerea la indeplinire a initiativei noastre si angajarea institutiei pe care o conduceti (institutie cu rol de referinta pentru cercetarea stiintifica in domeniul agriculturii) in acest demers. Propunerea noastra este de a dezbate aceste subiecte intr-o sedinta publica, intr-un format bazat pe participarea reprezentantilor cercetarii stiintifice din domeniile vizate. Consideram ca o dezbatere publica a acestor subiecte, cu argumente riguros stiintifice, ar putea aduce fermierilor, apicultorilor si opiniei publice din Romania clarificarile necesare pentru abordarea pe viitor a temei neonicotinoidelor intr-o mai mare cunostinta de cauza.
