septembrie 28, 2020

Masuri prin care pot fi sustinuti micii fermieri din sectorul legumicol

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Mai multe asociatii de producatori si procesatori agricoli vin cu un pachet complex de propuneri, menite sa sustina micii fermieri din sectorul legumicol, puternic afectati de pandemia de coronavirus.

Context actual

Producatorii de legume au suferit si sufera pierderi in contextul pandemiei COVID-19 ca urmare a faptului ca a scazut consumul de legume din mai multe motive:

  • Limitarea accesului consumatorilor in piete si magazine;
  • Inchiderea sectorului HORECA in principal al restaurantelor si fast-food-urilor care a condus la o scadere a vanzarilor de legume din en-gros-urile existente in care mare parte din producatori isi desfaceau si isi desfac produsele; multi fiind dependenti de pietele agro – alimentare si en- gros-urile in care isi comercializeaza marfa; restrictionarea privind deplasarea persoanelor in varsta in spatiul public, tinand cont ca acestia se aprovizionau in mare parte din piete si punctele de desfacere ale micilor fermieri.
  • Slaba organizare a producatorilor de legume. Nefiind asociati in grupuri de producatori, cooperative sau orice alta forma juridica de natura sa ii integreze in lantul comercial au suferit si sufera pierderi in continuare datorita lipsei accesului pe piata si reducerii cererii;
  • Limitarea transporturilor in prima parte a starii de urgenta cand multe transporturi cu marfa atat pentru export cat si pentru piata interna au trebuit amanate sau anulate iar marfa nu a mai putut fi comercializata, aceasta fiind perisabila.
  • Limitarea miscarii personalului care lucreaza in agricultura a dus la lipsa fortei de munca in anumite perioade.
  • Vremea capricioasa din ultima perioada, seceta urmata de grindina si de schimbarile bruste de temperatura.

La acestea se mai adauga importul de produse extra-comunitare la preturi suspect de mici (ceea ce ii forteaza pe producatorii romani sa scada preturile sub costurile de productie si sa vanda de multe ori in pierdere) si conditiile climatice din aceasta primavara care au afectat negativ fermierii care cultivau legume atat in spatii protejate cat si in camp.

Fata de aspectele mentionate mai sus, va prezentam o serie de masuri pe care noi le consideram utile si a filuate pentru salvarea micilor fermieri din sectorul legumicol, dar si pentru consolidarea acestui sector in viitor.

Prezentam masurile pe orizont de timp (scurt, mediu/lung), incercand sa acoperim toate problemele cu care se confrunta membrii nostri.

Pe termen scurt:

  1. Scutirea sau amanarea de la plata impozitelor si taxelor.
  2. Asigurarea accesului la credite cu garantii si dobanda subventionate atat pentru investitii dar mai ales pentru asigurarea capitalului de lucru. (asta e deja posibil prin Fondul de creditare)
  3. Acordarea de sprijin pentru crearea lanturilor scurte de distributie a produselor agricole fie prin acordarea de ajutoare de stat fie prin suplimentarea alocarii masurilor 4.2 procesarea produselor agricole si 16.4 cooperarea in vederea crearii de lanturi scurte de productie. Comisia Europeana a majorat plafoanele pentru ajutoare de stat destinate agriculturii si industriei alimentare si totodata a simplificat procedura de acordare a acestora, tocmai de aceea consideram important ca acest instrument sa fie utilizat pentru sprijinirea domeniului agricol si al industriei alimentare, in special in cazul fermelor mici si a fermelor de familie.
  4. Acordarea de sprijin pentru construirea de centre de colectare si depozite pentru pastrarea produselor pe o anumita perioada in momentul in care piata este suprasaturata si preturile nu unt satisfacatoare, dar si pentru sortare, ambalare, calibrare, etichetare. Sprijinul s-ar putea acorda prin PNDR si directionat catre grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor. Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:
  • Vechimea
  • Media aritmetica a cifrei de afaceri
  • Numar de membri
  • Numar de angajati
  • Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse de la membrii, conform legii.
  1. Acordarea de sprijin pentru crearea de mici unitati de procesare pentru crearea de produse cu valoare adaugata mare dar si pentru a valorifica produsele care nu sunt acceptate la vanzare din cauza calitatii (20-30% din productie nu poate fi valorificata din cauza calitatii produselor sau este distrusa din cauza lipsei de oferte). Sprijinul ar trebui acordat tot pentru grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor). Sprijinul s-ar putea acorda din PNDR daca s-ar suplimenta sumele alocate submasurii 4.2.Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:
  • Vechimea
  • Media aritmetica a cifrei de afaceri (capacitatea de productie, depozitare, procesare)
  • Numar de membri
  • Numar de angajati
  • Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse de la membrii, conform legii.
  1. Suplimentarea fondurilor alocate sub-masurii 9 pentru sprijinirea grupurilor de producatori create recent.
  2. Amanarea la plata a unor credite deja contractate. (din cate stiu, asta e deja in vigoare, dar nu stiu cum functioneaza)
  3. Asigurarea de sprijin financiar pentru promovarea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale, inclusiv prin masuri de subventionare partiala a costurilor de distributie pentru sustinerea producatorilor agricoli, astfel incat sa poata avea acces la pietele locale sau la punctele de livrare. (nu prea vad cum s-ar putea, dar daca vreti sa o lasati..)
  4. Acordarea unor masuri de sprijin sub forma unor vouchere pentru consultanta, instruire si plata fortei de munca sezoniere. Schimbarea legislatiei in ceea ce priveste folosirea personalului zilier in agricultura, respectiv modificarea legii zilierilor si transformarea acesteia in legislatie privind munca sezoniera .
  5. Intermedierea discutiilor cu retail-arii pentru facilitarea accesului produselor romanesti in magazinele detinute de acestia.
  6. Subventionarea partiala a certificarii tip Global Gap si Bio, agreate si recunoscute la nivel mondial deoarece necesita un efort de adaptare considerabil al producatorilor si investitii pe masura. Pentru obtinerea acestor certificari, este nevoie de investitii in consultanta, certificarea propriu zisa, investitii la nivelul fermei, depozitului dar si al personalului angajat, care trebuie sa preia mai multe atributii. Acest sprijin ar ajuta actorii din sectorul agricol sa se adapteze cerintelor pietei si sa faciliteze vanzarea produselor atat pe piata interna cat si pe piata externa. In acelasi timp beneficiile ar fi majore pentru consumatorul final, care ar putea beneficia de produse mai sanatoase. Acordarea sprijinului ar trebui corelat cu urmarirea preturilor practicate de catre firmele de certificare, care ar putea incerca sa ridice preturile stiind ca exista o subventie.
  7. Subventionarea unei parti din cheltuielile fixe pe care le au grupurile de producatori/cooperativele/producatorii individuali. Este necesar ca sprijinul din partea statului sa fie destinat doar acelor actori din sectorul agricol care pot dovedi situatia de criza in mod transparent, cu documente contabile (facturi de cheltuieli, situatii contabile privind activitatea lunara, etc.). In aceasta perioada este necesara verificarea documentelor producatorilor membri (facturi emise/ file din carnetul de comercializare) pentru a preintampina incercari de a comercializa marfa evitand cooperativa, tocmai pentru a obtine aceste beneficii.
  8. Sprijin din partea autoritatilor locale in vederea scutirii de la plata chiriilor pentru spatiile din piete daca in lunile astea nu au putut ajunge sa vanda si in vederea identificarii si punerii la dispozitia grupurilor de fermieri/cooperativelor de spatii de vanzare / depozitare in conditii avantajoase.
  9. In contextul perioadei de tranzitie pana la accesarea PNS 2021-2027, pentru anii 2020-2022 cerem suplimentarea fondurilor pentru sM 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 din PNDR 2014-2020 si a sprijinului cuplat vegetal pentru sectorul sere-solarii, acest lucru fiind posibil prin notificarea pe care Romania o va face in lunaaugust a acestui an.
  10. Prelungirea programului TOMATA pana pe data de 15 iulie avandu-se in vedere conditiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spatii protejate, amplificata si de situatia COVID -19. Totodata aceasta masura ar conduce la valorificare ala maxim a investitiei in aceasta cultura oferind in piata, tomate romanesti o perioada mai lunga de timp, evitand-se prin aceasta aparitia fraudelor sau a implementarii unor procedee de maturare fortata a productiei care nu intotdeauna sunt in beneficiul consumatorului dar si la bugetul de stat prin valoarea adaugata pe lantul de comercializare. Am lega prin aceasta masura productia de tomate din spatii protejate cu cea de camp, creand continuitate in productie si mentinerea pietei cu produse autohtone, in defavoarea importurilor.

Masuri pe termen mediu si lung:

  1. Sprijinirea cresterii suprafetelor de spatii protejate pentru extinderea perioadei in care actorii din sectorul agricol al legumelor au activitate economica, pentru cresterea si diversificarea ofertei de legume, pentru cresterea perioadei in care legumele romanesti sunt disponibile pe piata dar si pentru a raspunde noilor schimbari climatice care in ultima perioada au cauzat pierderi importante cultivatorilor de legume.

Acest lucru trebuie facut in urma unei analize profunde, in care trebuie implicate cat mai multe parti ale lantului de comercializare, respectiv productie, depozitare, procesare. Este cunoscut faptul ca, din spatiile protejate din tara noastra se acopera doar 30% din necesarul de consum. Implementarea unui program national de reconversie in legumicultura asa cum s-a derulat si la viticultura si pomicultura care sa vizeze extinderea suprafetei de spatii protejate in Romania (sere, solarii) la peste 25.000 ha, stiindu-se ca Romania in prezent detine o suprafata sub 7.000 ha spatii protejate, iar in procent de peste 80% acestea sunt constructii arhaice cu structura din lemn care sunt afectate major de conditiile extreme de mediu aparute in ultima perioada.

Viitorul legumiculturii va fi in spatii protejate moderne, productia pe unitatea de suprafata este semnificativ mai mare fata de cea obtinuta in camp, de calitate superioara, poate fi produsa si valorificata o perioada mai lunga de timp. Productia poate fi sigura, mai bine protejata de conditiile climatice extreme, grindina, inghet, vanturi, etc.

Sprijinul poate fi acordat din viitorul Plan Strategic PAC.O suprafata minima de 3000 mp spatiu protejat modern(sera, solar) ar acorda independenta financiara unei familii, ar creste productia interna, ar scadea nevoia de import, ar creste valoarea adaugata si valoarea taxelor platite catre buget. Am putea crea locuri noi de munca in Romania, s-ar stopa emigrarea fortei de munca autohtone in alte tari.

  1. Pentru evitare crearii unor surplusuri la anumite produse, in timp ce la altele ar putea exista un deficit major, e nevoie ca institutiile statului sa initieze discutii cu institutii din domeniul statisticii pentru a obtine date relevante despre preferintele de consum pentru fiecare produs legumicol pe perioade, in acelasi timp sa abordeze si directorii de achizitii din marile lanturi de retail. Discutiile cu acestia din urma, ar putea scuti autoritatile de cheltuieli inutile pentru obtinerea de informatii referitoare la consum. Date relevante pot fi obtinute de la administratiile pietelor, Directiilor agricole, dar si de la formele asociative din acest domeniu. Odata centralizate datele, autoritatile pot hotari in cunostinta de cauza, ce suprafete trebuie subventionate din fiecare cultura dar la final de an ministerul ar putea avea date reale privind cantitatile vandute din fiecare produs.
  2. Continuarea crearii de spatii de colectare si depozitare pentru legume. Nevoia finantarii acestora a reiesit in contextul crizei actuale. Pe de o parte este necesar sa existe centre de colectare regionale pentru a putea centraliza si vinde productia de legume in mod organizat in cazul unor eventuale situatii de blocaj iar pe de alta parte, de existenta unor astfel de spatii depinde prelungirea sezonului si incheierea unor contracte cu lanturile de retail. Existenta unor centre de depozitare, ar face posibila pregatirea (sortarea/ ambalarea/ lotizarea, etc. ) produselor pentru a fi livrate in cantitati mai mari spre lanturile de retail. Sprijinul ar putea fi acordat din viitorul Plan strategic PAC prin intermediul formele asociativa din acest sector, care au deja experienta, contacte, know-how si contracte in acest sens. Aceste depozite pot fi amenajate in cadrul pietelor de en-gros regionale.
  3. Continuarea sprijinirii investitiilor in unitati mici de procesare. Anual, se pierd cantitati mari de produse (produse abandonate in piete sau pe marginea drumului datorita preturilor derizorii primite sau tocate din cauza surplusului, retururilor calitative la de la platformele de retail etc), care prin procesare si comercializare ar contribui la sustenabilitatea cooperativelor/ grupurilor de producatori, ar aduce beneficii statului prin valoarea lor economica, ar rezolva problema surplusului legumelor pe piata si, in acelasi timp ar fi benefice pentru mediul inconjurator, de vreme ce cantitatile acestea nu mai ajung in final sa fie deseuri. Sprijinul ar trebui acordat tot din Planul Strategic PAC in principal formelor organizate care comercializeaza productia membrilor.
  4. Instituirea unui mecanism de monitorizare a preturilor de comercializare. In acest moment in piete si magazine preturile au ajuns la un nivel greu de controlat, desi producatorii agricoli vand la preturi foarte mici. Practic sunt incurajati ”samsarii” de produse care gasesc tot felul de subterfugii pentru a achizitiona produse agricole la preturi derizorii si de a le comercializa la preturi triple sau mai mari.
  5. Initierea unor campanii de promovare a produselor locale(romanesti), contribuind astfel la crearea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale.
  6. Incurajarea si promovarea comertului on-line prin intermediul careia comerciantii, firmele de catering, hoteluri sa poata comanda legume si fructe direct de la producatori – masura care are ca scop asigurarea vanzarii legumelor si fructelor proaspete, monitorizarea preturilor de vanzare de catre producatori, dar si de comercializare de catre comercianti.
  7. Inventarierea la nivelul Directiilor Agricole si Primariilor a asociatiilor de producatori, a cooperativelor, societatilor comerciale, etc care sa preia si sa distribuie produsele vegetale obtinute in ferma, entitati ce urmeaza a fi acreditate de catre Ministerul Agriculturii pentru comercializarea legumelor si fructelor, eliminand astfel intermediarii (samsarilor) din comertul cu legume-fructe si animale ce incearca sa speculeze in aceasta perioada.
  8. Modificarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri pentru ca zilierii sa beneficieze de protectie sociala, asigurare de sanatate si somaj tehnic.
  9. Ar trebui de urgenta regandit statutul fortei de munca folosita predominant in agricultura, indiferent ca vorbim de zilieri, de persoane ocupate pe cont propriu in agricultura sau de lucratori familiali neremunerati implicati in agricultura de subzistenta. Ar trebui identificate masuri specifice adresate acestora, atat sub aspectul accesului la sistemul de protectie sociala, cat si sub aspectul unei surse minime de venit, ori acest lucru nu se poate face in contextul actual al Legii 52/2011, lege care trebuie modificata in regim de urgenta. Este important ca Romania sa-si pastreze si sa atraga forta de munca, in special cea intoarsa in tara in aceasta perioada. In ultimii ani au fost facute eforturi financiare semnificative pentru a determina intoarcerea romanilor plecati in afara tarii, este momentul sa valorificam intoarcerea lor in special in acest context.
  10. Diseminarea de informatii si cresterea nivelului de cunoastere al producatorilor este esentiala. Un mod facil de a creste nivelul de cunoastere il poate reprezenta sistemul de invatamant, in mod deosebit cel al liceelor agro-industriale dar si revigorarea Consultantei agricole prin sprijinirea personalului si subventionarea activitatilor de trening si consiliere agricola.
  11. Promovare prin mass-media a actiunilor, avantajelor si realizarilor producatorilor de legume si fructe din cooperative, asociatii, grupuri. Promovarea sa se realizeze mai ales de TVR, Radio Romania ACTUALITATI –, etc. Aceasta publicitate sa nu fie purtatoare de taxe.
  12. Omologarea substantelor de protectie a plantelor recunoscute si acceptate de certificarea Global Gap. Multe din aceste produse sunt omologate in tarile vecine (Ungaria, Bulgaria), dau rezultate ff bune, dar nu pot fi folosite de catre producatorii romani datorita lipsei omologarii in Romania.
  13. Publicarea pe site-ul ministerului a tuturor informatiilor/deciziilor de interes pentru fermieri.
  14. Realizarea, la nivelul ministerului, a unei baze de date cu toate formele asociative din sectorul legumicol care sa cuprinda urmatoarele informatii:
  15. Denumire,
  16. Adresa, date de contact
  17. Forma de organizare (grup de producatori, cooperativa, asociatie..)
  18. Nr membri
  19. Suprafata cultivata/culturi
  20. Cifra de afaceri anuala
  21. Initierea unui control din partea Directiilor agricole la toate formele asociative pentru a verifica daca sunt active sau nu.

Membrii ”Uniunea Salvati Taranul Roman” :

Federatia Sindicatelor Democratice din Agricultura – Tudor Dorobantu, presedinte

Federatia Nationala a Lucratorilor – Horatiu Raicu, Presedinte

Sindicatul Producatorilor Agricoli Olt – Ion Paunel, presedinte

Asociatia Legum Rom Fruct Sud vest Oltenia – Gogu Lucian, secretar General

Asociatia Femeilor din Mediul Rural Olt – Popa Simona, Presedinte

Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor Horticole din Romania – Hort Integra – Anca Marcu, presedinte

Cooperativa Agricola Lunca Somesul Mic

Cooperativa Agricola Legume de Vidra- Lacatus Victor, presedinte

Cooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat – Claudiu Breazu , presedinte

Cooperativa Agricola Rosiori de Ialomita – Valentin Cristea, presedinte

Cooperativa Agricola Ialomiteana – Roxana Rosculet, presedinte

Federatia Uniunea Producatorilor Agricoli si Organizatiilor Interprofesionale

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura,

Floricultura, Plante Aromatice Buzau – Costel Vanatoru

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE