Marius Badea a reușit să transforme fosta întreprindere de colectare şi industrializare a laptelui (ICIL) din Brădet, județul Argeș, într-o societate care a derulat anul trecut afaceri în valoare de peste 1,93 de milioane de euro. Numai că fiscalitatea ridicată și datoriile la bănci îi reduc substanțial profitul.
Patronul Fabricii de Lactate Brădet a reușit, în ciuda multor piedici, să treacă de la pierderi de peste 112.000 de euro în 2009, la un profit de aproape 16.000 de euro, în 2013. Drumul lui Marius Badea și al familiei sale nu a fost ușor. În 2004, au cumpărat fostul ICIL, care era o paragină.
„Erau camere din chirpici, o dărâmătură”, își amintește antreprenorul argeșean.
După ce au curățat locul, au ridicat propria fabrică, cu bani împrumutați de la bancă. În toamna lui 2008, un foc pus de o mână criminală a transformat fabrica în scrum. Pagubele se ridicau la aproape un milion de euro, iar asigurarea nu acoperea decât o cincime din pagubă.
„Am ridicat fabrica înapoi, cu ajutorul extraordinar al salariaților, în numai patru luni. Din producători de lactate, angajații noștri s-au transformat în zidari, faianțari, vopsitori. Am muncit cot la cot și am refăcut toată construcția”, povestește Marius Badea.
Antreprenorul argeșean nu s-a lăsat afectat de dezastru și a accesat fonduri europene în valoare de 1,5 milioane de euro, pentru modernizarea liniei de producție, investiția fiind finalizată în 2010. Astăzi, în Fabrica de Lactate Brădet se obțin atât produse proaspete, cât și produse tradiționale, cum sunt cașcavalul, telemeaua sau brânza de burduf.
Deocamdată, patronul Fabricii de Lactate Brădet lucrează mai mult pentru a rambursa creditele luate de la bănci și pentru a plăti impozitele.
„Anul trecut am reușit să creștem cifra de afaceri cu 5% cu un efort foarte mare, dar beneficiile încă nu le vedem, pentru că este foarte scump să lucrezi legal. Laptele cumpărat cu acte în regulă este foarte scump. Noi îl luăm cu 1,75 de lei. Dacă te duci și iei de la oameni fără acte dai numai 0,6 lei. Dacă am pune lapte praf, produsele noastre ar avea un termen de valabilitate mai mare, dar nu punem pentru că vrem să menținem aceleași standarde de calitate. Avem 50 de angajați, pentru care plătim taxe. Cei care țin oamenii la negru nu au aceleași cheltuieli. Așa că, într-un an, lucrăm 95% din timp pentru bănci și stat”, a declarat, pentru stiriagricole.ro, Marius Badea, care a reușit să exporte lactate de Brădet în Germania și Franța.
Anul acesta, antreprenorul argeșean a demarat procedurile pentru obținerea noilor atestate pentru produsele tradiționale și spune că „birocrația s-a redus la MADR”. A obținut noile atestate cam într-o lună, însă cel mai greu a fost să adune certificările care confereau „tradiționalitate” produselor sale, așa cum cer normele europene. Practic, un producător trebuie să găsească dovezi că înaintașii săi produceau același tip de produse ca cel pe care el dorește să îl înregistreze ca produs tradițional.
„Am stat trei săptămâni, zi de zi, la Biblioteca Națională, să adun dovezi”, spune zâmbind Marius Badea.
Efortul a fost recompensat de primirea noului atestat pentru „Cașcavalul afumat vâlsănesc”, care va fi comercializat, alături de celelalte produse din portofoliul Fabricii de Lactate Brădet, atât în propria rețea de distribuție, cât și în supermarketuri. Totodată, vor ajunge și pe masa europenilor.
