In urma cu 50 de ani, Romania se putea mandri ca detine aproape jumatate de milion de exemplare de suine Mangalita, o rasa recunoscuta pentru carnea sa cu un colesterol pozitiv. Din cauza prolificitatii reduse, multi crescatori de la noi au ales sa se reorienteze catre alte rase mai profitabile. Ioan Tataran insa, cel mai cunoscut crescator de Mangalita de la noi, a mers impotriva curentului si a reusit astfel sa detina una dintre cele mai profitabile exploatatii de suine.

Procesarea produselor, indiferent ca vorbim de sectorul vegetal sau cel zootehnic, pare sa fie elementul cheie pentru o afacere de succes. Acesta este si motivul pentru care Ioan Tataran a pornit inca de la inceputul activitatii cu o sectie special dedicata realizarii produselor din carne de Mangalita precum carnati, caltabos, toba, sunculita, jambon, slanina afumata, ciolan afumat.

„Foarte multa lume ma intreaba si la toti le spun sa vanda carnatul, nu porcul. Procesarea e deosebit de importanta. Foarte multi colegi de-ai mei, crescatori, ajung cu porcul la maturitate apoi isi dau seama ca nu au unde sa-l vanda. Ar trebui sa fim ceva mai organizati si sa infiintam mai multe carmangerii. Eu am pornit cu partea de procesare in acelasi timp cu crescatoria. Acum, mi-am diversificat putin si oferta in sensul ca oferim si produse crud-uscate premium, care sunt foarte apreciate de consumatori si care se vand foarte bine”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Ioan Tataran.

In prezent, crescatorul maramuresean are un efectiv de 80 de suine din rasa Mangalita. Mai mult decat atat, Ioan Tataran detine si noua atestate de produse traditionale, precum si doua certificate de proprietate intelectuala, de la OSIM, pentru doua produse traditionale realizate din carne de Mangalita.

Porcul de Mangalita se creste relativ usor, nefiind pretentios la hrana. De asemenea, suinele din aceasta rasa sunt recunoscute pentru rezistenta mare la boli. Un dezavantaj insa poate fi prolificitatea scazuta, precum si perioada de ingrasare mai mare.

„Mangalita este o rasa rustica, foarte rezistenta la boli sau temperaturi scazute. Nu este pretentioasa la mancare sau adapost, ba chiar are nevoie sa-l bata soarele, ploaia, sa rame cat mai mult in pamant. Tinut in semi-libertate poate ajunge intr-un an la 100 de kg, iar daca e sa-l crestem in sistem intensiv poate ajunge la circa 130 de kg”, mai afirma Ioan Tataran.

Cea mai buna hrana pentru porcii din rasa Mangalita este cea care contine o masa vegetatica cat mai mare. „Este indicat sa le dam lucerna, trifoi, iarba. Pe de alta parte, nu trebuie sa ii hranim cu cereale, adica sa le dam cat mai putin, si de asemenea porumb. In carcasa de porc, Mangalita la 120 de kg are un raport 1 la 1 carne si grasime”, mai spune crescatorul maramuresean.

Chiar daca suinele de Mangalita sunt considerate „porci de clisa”, grasimea acestora are un continut de pana la 70% de acizi grasi nesaturati, ceea ce transforma carnea de Mangalita intr-un produs recomandat celor care au probleme cardiovasculare.

Ioan Tataran isi spune sperantele ca oficialii de la Ministerul Agriculturii sa acorde si acestei rase o subventie pentru cresterea suinelor in regim industrial. „Acum, Mangalita primeste doar un ajutor de minimis pentru faptul ca exista putine exemplare. Dupa ce vom depasi pragul de 3.000 de scroafe, aceste ajutor va disparea, de aceea consideram necesara acordarea unei subventii”, mai precizeaza Tataran.

Denumit si „porcul cu blana” sau „uleiul de masline cu patru picioare”, porcul de Mangalita a aparut pentru prima data in seculul XIX, din combinarea raselor unguresti Bakonyi si Szalontai cu mistretul. In prezent, in Romania se afla circa 20.000 de porci de Mangalita, conform estimarilor facute de ing. Ioan Tataran.

Share on Facebook