Pe mai multe pajisti din zonele limitrofe Muntilor Macin a fost constatat fenomenul de suprapasunare, iar in acest sens, directorul tehnic al ICD Pajisti Brasov, Teodor Marusca, le recomanda crescatorilor de animale din acele zone sa aiba in vedere conversia la agricultura ecologica, pentru a incetini acest fenomen.
Studiul a fost realizat in Cerna, Greci, Hamcearca, Jijila si Macin.
„Productia evaluata a acestor pajisti se cifreaza in medie la 5,9 tone de masa verde la hectar, ceea ce ar suporta o incarcare cu animale de o jumatate de vita mare la hectar. Avand mai multe vite, inseamna suprapasunat, distrugerea biodiversitatii, eroziune si o sumedenie de dezechilibre majore. In cele cinci localitati, in anul 2018, am intalnit 7.530 de unitati vita mare, circa 550 de bovine si 51.000 de ovine si caprine, iar incarcarea acestor localitati este de 0,95 unitati vita mare, aproape dubla fata de capacitate”, a declarat directorul tehnic al ICD, in timpul unei conferinte organizate de Administratia Parcului National Muntii Macinului (APNMM).
Teodor Marusca a recomandat comunitatilor sa cultive plante furajere pe terenurile agricole si sa reduca astfel la jumatate presiunea asupra pajistilor.
„Stanele sunt focare de infectie nemaipomenita, poluatoare, boli, daunatori, din cauza ca oamenii nu sunt obisnuiti sa utilizeze aceste ingrasaminte organice pe pajiste si sa creasca productia. Analizele de sol facute de institutul nostru arata ca exista o carenta extraordinar de mare de fosfor in sol. Daca ai fosfor ai leguminoase, ai azot fixat biologic. Avand fosfor si azot, ai si spor de productie pe pajiste. Aplicarea agriculturii ecologice trebuie sa va stea in atentie”, a mai spus Marusca.
El a propus APNMM sa declare mai multe pajisti cu arbori singulari din Muntii Macinului „dehesa dobrogeana”, dupa modelul dehesei spaniole, sistem agrosilvopastoral apreciat ca o masura eficienta de atenuare a efectelor negative ale aridizarii si desertificarii terenurilor cauzate de incalzirea globala, dar si ca un model de dezvoltare durabila.
„O pajiste in camp deschis are o participare a speciilor furajere de 36%, in timp ce sub arbori e cu 20% mai mult. De asemenea, valoarea pastorala este de 21% pe pajistea deschisa si de 37% sub arbori. Productia de masa verde furajera e de doua tone la hectar, iar sub arbori e de 4,2 tone. Mai mult, animalele care stau sub arbori dau o productie cu 20-40% mai mare decat cele care stau vacile in soare”, a mentionat directorul tehnic al ICD.
El a mai spus ca populatia poate sa maximizeze profiturile in urma activitatii de crestere a animalelor.
