septembrie 23, 2021

Mai multe organizatii din sectorul padure-lemn resping proiectul de evaluare a padurilor lansat de Ministerul Mediului. Ce pericole ar putea genera proiectul in forma actuala

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Principalele organizatii din sectorul padure-lemn resping forma actuala a proiectului demarat de Ministerul Mediului, pentru evaluarile de mediu ale amenajamentelor silvice, se arata intr-un document transmis de mai multe entitati din acest sector.

Potrivit sursei citate, organizatiile reprezentative ale sectorului padure-lemn din Romania sustin interesele, printre altele, ale proprietarilor privati de paduri din Romania, ocoalelor silvice private, inginerilor silvici, ale intregului sector economic bazat pe resursa de lemn, angajatilor acestora si comunitatilor locale din care acestia fac parte.

Astfel, reprezentantii organizatiilor mentionate au transmis Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) pozitia ferma si unitara in acest sens.

“Cu titlu prealabil, am mentionat ca proiectul de act normativ in discutie incalca normele legale privind adoptarea actelor normative, neexistand nici un studiu de impact asupra (i) bugetului de stat, (ii) destinatarilor directi si indirecti ai actului normativ, sau (iii) asupra costurilor ce vor fi impuse proprietarilor de paduri. In plus, cel mai grav viciu il reprezinta inexistenta unei dezbateri publice reale si efective cu privire la acest proiect: la inceputul dezbaterii din 18.08.2021, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) a precizat in mod clar faptul ca actul normativ a fost agreat deja de Comisia Europeana si ca nu vor putea rezulta in urma dezbaterii decat modificari minore, fara substanta.”, se precizeaza in comunicat.

Potrivit sursei citate, acest aspect a fost confirmat prin insusi faptul ca, desi intreg sectorul silvic s-a opus cu argumente de netagaduit proiectului, “pana la data prezentei nu a fost emis un punct de vedere al MMAP cu privire la modificarile aduse proiectului ca urmare a acestei dezbateri.”

Unul dintre motivele principale mentionate de semnatarii scrisorii este faptul ca normele s-ar aplica amenajamentelor silvice existente, cu incalcarea grava a normelor fundamentale de drept privind aplicarea in timp a legilor.

Totodata, amenajamentele silvice pentru care s-a obtinut actul administrativ de mediu si care au fost aprobate prin ordin de ministru au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale nationale.

“Codul Civil prevede in mod clar la art. 22 faptul ca ‘Dispozitiile legii noi (n.n. in cazul de fata Normele) se aplica tuturor actelor incheiate dupa intrarea sa in vigoare.’Asadar, amenajamentele silvice deja adoptate in mod valabil potrivit legii in vigoare la data adoptarii acestora, pentru care a fost obtinuta aprobarea din partea autoritatilor de mediu, au obtinut avizul CTAS din cadrul MMAP, si au fost aprobate prin ordin de ministru al MMAP nu pot fi supuse niciunei modificari ca urmare a adoptarii unui act normativ nou.”, se mentioneaza in documentul semnat de organizatiile reprezentative ale sectorului padure-lemn.

Conform sursei citate, “nici macar in jurisprudenta CJUE nu s-au identificat situatii in care sa se dispuna suspendarea in masa a unor planuri care au parcurs toate etapele si procedurile prevazute de lege.”

Pe de alta parte, reprezentantii organizatiilor sustin ca suspendarea aplicarii amenajamentului pe perioada revizuirii ar viza in mod abuziv intreaga suprafata din amenajament, chiar daca numai o parte din suprafata se suprapune cu o arie naturala protejata de interes comunitar.

“Trecand peste aspectele mentionate la punctul 1 de mai sus, MMAP nu a oferit si nici nu poate oferi un argument pentru care suspendarea sa vizeze intreg amenajamentul silvic, desi suprapunerea cu aria naturala protejata de interes comunitar ar fi una partiala”, se mai precizeaza in scrisoarea semnata de organizatiile reprezentative.

Acestia sustin, totodata, ca obligatia de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru revizuirea amenajamentelor silvice intr-un termen atat de scurt (3 si 9 luni de la intrarea in vigoare a Normelor), fara a se face o analiza a capacitatii autoritatilor si factorilor implicati de a parcurge in paralel procedura in termenul cel mai scurt si cu respectarea termenelor legale, va duce la termene extrem de lungi de finalizare a procedurilor, cu consecinte grave asupra sectorului silvic.

“Revizuirea amenajamentului silvic prin parcurgerea din nou a procedurii de mediu se realizeaza pe cheltuiala si pe timpul proprietarului, desi acestuia nu i se poate imputa nicio culpa in cadrul procedurii de adoptare a amenajamentului silvic.
Lipsa acestei culpe rezulta fara urma de indoiala din faptul ca procedura de adoptare a amenajamentului silvic s-a finalizat cu aprobarea prin ordin a amenajamentului, emis chiar de ministrul mediului. Ar fi astfel abuziv ca proprietarii sa fie nevoiti sa suporte costurile si povara acestor demersuri rezultate dintr-un act normativ emis ulterior adoptarii amenajamentului silvic”, se mai spune in comunicat.

In acelasi timp, potrivit sursei citate, revizuirea amenajamentelor va avea efecte negative din punct de vedere social si economic in lant: miile de societati care depind de resursa de lemn din zona nu vor mai avea acces la resursa si nu vor mai putea lucra. Ca urmare, locurile de munca ale salariatilor acestor societati sunt puse in pericol, aprovizionarea populatiei cu lemn de foc va fi si ea astfel pusa in pericol iar, in final, bugetul de stat va avea si el de suferit.

“Nu exista termene clare pentru parcurgerea procedurii de mediu si nici consecinte ale incalcarii de catre autoritatile competente a acestor termene, care sa reprezinte garantia finalizarii in timp legal a procedurii. Mentionam ca amenajamente in procedura curenta de refacere decenala sunt blocate de minim 4-6 luni peste termenele legale deja, cu efecte directe in reducerea ofertei de masa lemnoasa disponibila si cresteri de preturi de pana la 300% pentru unele sortimente si produse din lemn!”, mai sustin reprezentantii organizatiilor.

“Anexa 2 la Norme opereaza cu termeni imprecisi sau incorecti si, in plus, din modul in care sunt concepute lucrarile permise (punctele 2, 3 si 4), acestea sunt, in cele mai multe cazuri, inaplicabile din punct de vedere practic. In primul rand, punctele 2, 3 si 4 din anexa stabilesc limitele de exploatare pe perioada suspendarii prin raportare la arboret, care nu beneficiaza de o delimitare precisa in spatiu (cum este cazul unitatilor amenajistice). In al doilea rand, prin faptul ca limitarea procentuala a cantitatii de recoltat se raporteaza nu la posibilitatea pe unitate de productie ci pe arboret, devine in cele mai multe cazuri nefezabil din punct de vedere practic, economic si ecologic sa se realizeze doar 10% dintr-o lucrare dintr-un arboret, in cazul lucrarilor de conservare, respectiv 20-30% pentru taierile de regenerare. Consecinta evidenta va fi ca lucrarile nu vor fi efectuate”, precizeaza autorii scrisorii.

Astfel, Normele nu ofera garantia gratuitatii avizelor ANANP pentru lucrarile realizate pe perioada suspendarii, nu stabileste criteriile concrete avute in vedere de ANANP la emiterea avizelor, nici termenul de emitere a acestor avize si nici consecintele neemiterii acestora in termen.

“Normele prevad in mod obligatoriu efectuarea studiului de evaluare adecvata daca amenajamentul se suprapune total sau partial cu un sit. Nicaieri Directivele aplicabile nu prevad in mod automat obligativitatea realizarii studiului de evaluare adecvata doar pentru ca planul se suprapune total/partial cu o arie naturala protejata protejata de interes comunitar. Intotdeauna necesitatea studiului rezulta in urma etapei de incadrare. Criteriile prevazute in anexa 1 sunt imprecise, unele sunt nerelevante, iar interpretarea acestor raspunsuri nu beneficiaza de reguli clare”, se mai spune in document.

Totodata, instituirea obligativitatii de a parcurge procedura SEA in cazul suprafetelor din afara ariilor naturale protejate de interes comunitar este abuziva in lipsa unor criterii clare de stabilire a efectelor care sunt considerate relevante si a criteriilor obiective pentru a stabili existenta acestora.

Pe de alta parte, suspendarea aplicarii amenajamentelor silvice ridica problema legalitatii platilor pentru compensatii si angajamentele de silvo-mediu, ceea ce inseamna ca proprietarul ar fi prejudiciat abuziv si neintemeiat.

“Acestea sunt doar cele mai importante argumente pentru care noi, semnatarii acestei scrisori, nu suntem de acord cu adoptarea Proiectului in forma actuala. Pentru a expune mai in detaliu pozitiile fiecarui actor din sectorul silvic, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor sa nu adopte Proiectul in forma actuala si am invitat autoritatile sa participe la dezbaterea pe care o vom organiza in data de 15.09.2021, detaliile locatiei urmand a va fi transmise ulterior. Numai printr-un dialog deschis si constructiv si la o colaborare efectiva se va putea ajunge la o forma a Proiectului care sa fie in acord cu legea, nevoile sectorului si cerintele europene.”, se mai precizeaza in document.

Potrivit sursei citate, pozitia este sustinuta si semnata de Asociatia Administratorilor de Paduri din Romania (AAP)
Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Silvicultura – Marin Dracea, Asociatia Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn, Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania (APMR), Asociatia Proprietarilor de Paduri Private – Proforest
Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania – Nostra Silva, Asociatia Firmelor de Proiectare in Silvicultura – F.P.S
Societatea Progresul Silvic – Filiala Timisoara, Comunitatea Forestierilor- Fordaq.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE