MADR: tot mai multe produse romanesti, inregistrate la Comisia Europeana

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Intre 2005 si 2021 s-au facut progrese mari in ceea ce priveste cresterea numarului de produse romanesti inregistrate la Comisia Europeana pe scheme de calitate europeana si ca nu exista intarzieri in depunerea documentatiilor specifice.

De asemenea, raportul institutiei de control mentioneaza si faptul ca au fost indeplinite responsabilitatile ministerului legate de elaborarea si aprobarea cadrului procedural ce vizeaza dobandirea protectiei unui sistem de calitate a unui produs agricol sau alimentar, arata MADR intr-un comunicat.

“In ceea ce priveste Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Raportul Curtii de Conturi precizeaza ca au fost indeplinite responsabilitatile legate de elaborarea si aprobarea cadrului procedural ce vizeaza dobandirea protectiei unui sistem de calitate a unui produs agricol sau alimentar.

Citeste si: Incep controalele tematice de Paste. Si producatorii agroalimentari sunt vizati

In acest sens, au fost elaborate si aprobate prin ordin al ministrului agriculturii urmatoarele proceduri: procedura de inregistrare si verificare a documentatiei pentru dobandirea protectiei unui sistem de calitate a unui produs agricol si/sau alimentar, procedura de declarare a opozitiei la nivel national, procedura de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de inregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole si/sau alimentare, in vederea dobandirii protectiei la nivelul Uniunii Europene, precum si a Regulilor specifice privind modelul si utilizarea logo-ului national”, subliniaza reprezentantii Ministerului Agriculturii.

Astfel, pe sisteme de calitate europene, din cele 17 dosare depuse la MADR cu privire la inregistrarea la Comisia Europeana a produselor alimentare romanesti au fost recunoscute, din 2011 pana in prezent, 10 produse, dupa cum urmeaza: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemea de Ibanesti, Novac afumat din Tara Barsei, Scrumbie de Dunare afumata, Carnati de Plescoi, Telemea de Sibiu, Cascaval de Saveni, Salata cu icre de stiuca de Tulcea, Salata traditionala cu icre de crap.

“In ceea ce priveste recunoasterea celorlalte 7 produse depuse spre inregistrare, demersurile intreprinse de MADR sunt in faza avansata, iar situatia la zi este urmatoarea: Placinta Dobrogeana – IGP – se deruleaza demersuri specifice in vederea finalizarii/concluzionarii opozitiei formulate de R. Bulgara, declarata admisibila de catre Comisia Europeana (CE); Salinate de Turda (ceafa, cotlet, piept de porc si pulpa de porc) – IGP (Indicatie Geografica Protejata), nr. referinta PGI-RO-02825 – in data de 15.12.2021, a fost depusa la Comisia Europeana documentatia necesara; Pita de Pecica (Indicatie Geografica Protejata) – in data de 22.12.2021 a fost inregistrata, in sistemul electronic ‘eAmbrosia’, cererea Romaniei pentru dobandirea protectiei pe sistemul de calitate Indicatie Geografica Protejata”, mentioneaza MADR.

Dosarul pentru tuberoza de Hoghilag se afla la directia de specialitate a MADR, fiind in analiza documentatia aferenta inregistrarii, ca IGP (Indicatie Geografica Protejata), iar pentru produsele: branza framantata de Teaca (IGP), Virsli (IGP) si Branza de burduf de Bran (IGP) sunt in derulare activitati necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborarii si depunerii documentatiei potentialelor denumiri de produse a fi inregistrare pe sisteme de calitate europene.

Totodata, la nivel european sunt inregistrate urmatoarele bauturi spirtoase, din categoria Rachiu de fructe (Palinca, Tuica Zetea de Mediesu Aurit, Tuica de Arges, Horinca de Camarzana) si din categoria Rachiu de vin (Vinars Tarnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt in derulare actiuni specifice care vizeaza inregistrarea produsului “Pelin” produs din categoria bauturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.

“MADR desfasoara, in mod constant, actiuni specifice, in toate judetele tarii, avand drept scop identificarea si promovarea produselor agroalimentare cu potential de inregistrare pe sisteme de calitate europene si scheme de calitate nationale.

De asemenea, directiile de specialitate din cadrul MADR au notificat Comisiei Europene schemele de calitate nationale care vizeaza atestarea produselor agroalimentare ca produs traditional sau ca produs obtinut conform unei retete consacrate, pentru ca aceste scheme de calitate nationale sa primeasca finantare europeana.

Facem precizarea ca la aceasta data nu se inregistreaza intarzieri in depunerea documentatiei necesare la Comisia Europeana”, au mai transmis reprezentantii Ministerului Agriculturii.

Potrivit sursei citate, nivelul relativ scazut al recunoasterii la nivel european pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare romanesti este in legatura de cauzalitate cu elemente independente de activitatea directiilor MADR, precum: costurile ridicate ale aderarii la sistemele de calitate europene, slaba asociere intre producatori, dar si perioada indelungata aferenta perioadei de recunoastere la nivel european a unui produs alimentar (poate dura intre 14 si 48 luni)

“Este foarte important sa se faca diferenta intre procedura de atestare a produselor traditionale sau a produselor obtinute conform unor retete consacrate, la nivel national si cea care vizeaza recunoasterea pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare, la nivel european, intrucat procedurile care se desfasoara pentru realizarea acestor demersuri sunt instituite prin reglementari legale distincte, fara sa existe suprapuneri sau complementaritati in derularea acestora”, se arata in comunicat.

La nivel national, Romania are doua scheme de calitate care vizeaza produsele traditionale si produsele obtinute conform unei retete consacrate.

Astfel, la nivelul MADR, au fost atestate pana in prezent 716 produse traditionale si 164 de produse obtinute conform unei retete consacrate.

La nivel european sunt instituite urmatoarele sisteme de calitate: IGP (indicatie geografica protejata), DOP (denumire de origine protejata) si STG (specialitate traditionala garantata), precum si mentiunea de calitate facultativa – produs montan.

La nivel national, au fost atestate pana in prezent un numar de 3,295 de produse cu mentiunea de calitate facultativa “produs montan”.

Precizarile MADR vin in urma informatiilor transmise luni de Curtea de Conturi a Romaniei, care a finalizat o misiune de audit privind performanta activitatilor din domeniul sanatatii si bunastarii animalelor, hranei pentru animale, al sigurantei alimentelor precum si al activitatilor de control oficial, in perioada 2015-2021, semnaland, ca prim aspect, lipsa strategiilor nationale in domeniul sigurantei alimentare, al calitatii alimentelor si in cel fitosanitar.

In ceea ce priveste schemele nationale de calitate privind reteta consacrata si produsul traditional, auditorii au transmis ca acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeana inainte de adoptarea acestora.

Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, inregistrate in sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare romanesti.

Referitor la activitatea Autoritatii Nationale Fitosanitare (ANF), auditorii au constatat ca, in toata perioada auditata, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide.

Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina prezenta sau absenta reziduurilor de pesticide, desi au fost planificate actiuni in acest sens.

Legat de acest aspect semnalat de Curtea de Conturi, MADR precizeaza ca in perioada auditata, respectiv 2015-2020, aparatura din laboratorul de specialitate era uzata, situatie remediata incepand cu anul 2019.

In scopul asigurarii securitatii alimentare, au fost achizitionate echipamentele necesare indeplinirii acestui obiectiv, iar in anul 2020 a fost realizata extinderea acreditarii laboratorului pentru mai multe substante active, in prezent laboratorul fiind acreditat pentru analiza a 374 de substante active.

“Cat priveste implementarea programelor nationale anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide in fructe, legume si cereale din productia interna, acestea au fost puse in aplicare conform planificarilor anuale, asa cum prevad regulamentele de control multianual coordonat al UE, inclusiv prelucrarea de probe provenite de la beneficiari”, arata ministerul.

In ceea ce priveste analiza produselor ecologice, reprezentantii MADR mentioneaza ca, anual, sunt planificate (conform planurilor de monitorizare, publicate pe site-ul ANF) astfel de probe.

Planificarea acestora se face tinand cont de prevederile Regulamentelor Europene in ceea ce priveste monitorizarea reziduurilor de pesticide.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE