MADR raspunde LAPAR: rachetele antigrindina nu provoaca seceta

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Cu privire la afirmatiile Ligii Asociatiilor de Producatori Agricoli din Romania (LAPAR) potrivit carora utilizarea Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor in forma actuala provoaca seceta, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale face urmatoarele precizari:

Conform datelor inregistrate si monitorizate de autoritatile nationale – dar si de Agentia Europeana de Mediu, Organizatia Mondiala de Meteorologie, s.a., Romania de afla in zona cu risc climatic moderat si capacitate redusa de adaptare, fiind extrem de vulnerabila la efectele schimbarilor climatice. Din analizele si prognozele Agentiei Europene de Mediu[1], reiese ca schimbarile climatice observabile acum se vor agrava in viitor, in ciuda eforturilor globale de reducere a emisiilor de carbon.

Vremea extrema si evenimentele legate de clima care duc la pericole precum inundatiile si secetele vor deveni mai frecvente si mai intense in multe regiuni. Modificarea temporara si pe arii restranse a parametrilor meteoclimatici prin interventii active in atmosfera in scopul combaterii fenomenelor meteorologice periculoase se realizeaza prin intermediul Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor (SNACP), care a devenit functional in Romania incepand cu anul 2000, ca urmare a necesitatii adoptarii unor masuri de combatere a caderilor de grindina.

Scopul SNACP este de a asigura protectia culturilor agricole cu inalta valoare economica (vii, livezi, sere etc.), precum si al comunitatilor rurale din zonele de interventie, fata de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbarilor climatice.

Activitatea de combatere a caderilor de grindina prin interventii active in atmosfera se desfasoara cu asistenta tehnica a Proiectantului General. Din componenta Proiectantului General fac parte: Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie si protectia mediului (ICPA) Bucuresti, Universitatea din Craiova, ROMARM-Electromecanica Ploiesti, din subordinea Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri.

Prin interventii active in atmosfera, in norii cu risc major de grindina se trimit vectori purtatori de iodura de argint care, prin reactie, produc nuclee de condensare artificiala. Aceasta modificare determina un proces de precipitare rapida a vaporilor de apa din nor si scade semnificativ posibilitatea producerii de grindina. Totodata, masa de apa din nor se uniformizeaza si cade, sub forma de ploaie, pe o suprafata mai mare. Combaterea caderilor de grindina folosind iodura de argint ca agent de insamantare a norilor este o tehnologie folosita cu succes in multe alte tari, nefiind asociata in nici un caz cu aparitia secetei.

Operatorul licentiat al UPCCG Prahova, respectiv SC Electromecanica SA, intervine doar atunci cand conditiile meteorologice din zona protejata prezinta potential major de grindina (conform informatiilor meteo nowcasting).

Evaluarea pericolului de grindina a celulelor convective se face riguros, in mod stiintific, dupa mai multi parametri de radiolocatie furnizati de reteaua de radare. Fiecare lansare a rachetelor antigrindina se executa numai la ordinul dat din Punctul de Comanda de la Ploiesti, iar operatorii din Punctele de Lansare nu executa nici o interventie activa in atmosfera fara ordin clar transmis din punctul de comanda privind azimutul, elevatia si numarul de rachete lansate.

Avand in vedere faptul ca personalul decizional din Punctele de Comanda are o inalta expertiza tehnica si ca stabilirea momentului si directiei de lansare a rachetelor sunt atent monitorizate, este putin probabila aparitia unor decizii incorecte in procesul de interventii active in atmosfera.

Pentru interventiile din cadrul UPCCG Prahova exista documentele operative si parametrii de radiolocatie care au stat la baza luarii deciziei de lansare si a numarului de rachete utilizat.

In urma analizelor efectuate si a monitorizarii din timpul derularii sezonului, s-a constatat ca lansarile rachetelor antigrindina au fost justificate, iar numarul acestora a fost stabilit corect, dupa procedura de lucru existenta.

SNACP este operational doar in perioada 15 aprilie- 15 octombrie si nu influenteaza in nici un fel regimul pluviometric din restul anului. In zona Prahova, protejata de infrastructura SNACP, in perioada 1 oct 2019 -31 martie 2020, s-au inregistrat precipitatii de 164 l/ mp, iar in perioada 1 apr-8 iulie 2020, dupa intrarea in stare de operativitate a unitatii, cantitatea de precipitatii a ajuns la 233 l/mp. Ca si in anii anteriori, sezonul actual de combatere a caderilor de grindina se dovedeste a fi de dificultate medie spre mare, inregistrand deja situatii exceptionale de combatere a unor celule convective care au produs caderi de grindina si pagube in special in zonele din afara ariei de protectie.

In zona protejata de UPCCG Prahova, nu s-au inregistrat pagube semnificative cauzate de caderile de grindina, desi evolutia din ultimii ani a interventiilor active in atmosfera pune in evidenta intensificarea fenomenelor meteorologice periculoase in aceasta zona:

Activitatile de combatere a caderilor de grindina nu afecteaza balanta generala de apa din nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea directiei acestuia) si nu produc seceta ci, dimpotriva, asigura cresterea si uniformizarea precipitatiilor la nivel local, numai in aria de combatere si cea adiacenta acesteia.

Sisteme similare de combatere a caderilor de grindina prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindina si a aviatiei functioneaza de cateva decenii in statele europene (vezi Anexa). In tarile invecinate sau cu organizare administrativa similara Romaniei, managementul acestor sisteme se realizeaza centralizat la nivel national, fiind coordonat in mod unitar.

 

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE