La nivel national, peste 53.000 de hectare de vii, livezi si culturi mari au fost afectate de inghetul din luna aprilie, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, oferite la solicitarea StiriAgricole.ro.
„Din datele primite din teritoriu, pana in acest moment, suprafetele estimative, afectate de inghetul din luna aprilie se prezinta astfel: culturi pomicole cca. 17.600 ha, vii cca. 6.400 ha, cultura mare cca. 29.800 ha. Gradul de afectare a culturilor este specificat in procesele verbale intocmite de catre Comisiile de constatare si evaluare a pagubelor, infiintate prin decizie a Prefectilor, conform Ordinului ministrului mediului si padurilor si al ministrului administratiei si internelor nr. 1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice, poluari accidentale pe cursurile de apa si poluari marine in zona costiera. Acesta este cuprins intre 30% – 100%”, potrivit MADR.
Ministerul precizeaza ca aceste suprafete nu sunt definitive deoarece nu sunt incheiate toate procesele verbale de constatare a pagubelor, astfel cuantumul suprafetelor afectate poate sa creasca sau sa scada, ca urmare a comunicarilor din teritoriu. De asemenea, ploile cazute ulterior fenomenului de inghet, precum si cresterea accentuata a temperaturilor au facut ca o parte din culturile afectate sa isi revina fiziologic.
Cum vor fi despagubiti fermierii
Pentru producatorii agricoli persoane fizice, individual sau intr-o forma de asociere, in cazul inregistrarii de pierderi ca urmare a unor fenomene meteo nefavorabile (grindina, inundatii, seceta s.a.) de peste 30 % din suprafetele destinate productiei agricole, norma de venit pe baza careia se calculeaza impozitul datorat statului, se reduce proportional cu pierderea respectiva (art. 106 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal).
De asemenea, producatorii agricoli persoane fizice/juridice din sectorul vie-vin, in perioada de programare 2014 – 2018, pot accesa fonduri F.E.G.A. prin Programul National de Sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol, pentru cinci masuri de sprijin, o masura foarte importanta fiind cea de asigurare a recoltei. Prin aceasta masura beneficiarii isi pot asigura suprafetele impotriva unor fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale.
Valoarea sprijinului financiar este cuprinsa intre 50 %- 80% din costul primelor de asigurare, in functie de fenomenul asigurat, a mai precizat MADR.
Totodata, producatorii agricoli pot beneficia de facilitatile oferite de societatile de asigurari care au in portofoliu urmatoarele riscuri: grindina, furtuna, ploi torentiale, incendiu, inghet tarziu de primavara, inghet timpuriu de toamna, inghet din timpul iernii, prabusiri si alunecari de teren.
La nivelul structurilor teritoriale se are in vedere monitorizarea permanenta a culturilor agricole si eventualele influente manifestate de fenomenele nefavorabile, urmand ca datele sa fie centralizate prin Centrul operativ pentru Situatii de Urgenta. In functie de evolutia acestor fenomene vor fi analizate si posibilitatile de identificare a unor masuri de compensare a eventualelor pagube.
Cu lege, dar fara Fond Mutual
O alta viziune care priveste compensarea pagubelor este operationalizarea fondurilor mutuale care sa preia riscurile si sa despagubeasca membrii utilizand surse financiare comunitare. Desi OUG nr. 64/2013 privind infiintarea, avizarea si acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea unor riscuri in agricultura, in vederea acordarii de compensatii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, boli ale animalelor, organisme daunatoare plantelor sau Incidente de mediu este in vigoare, pana in acest moment, MADR nu a acreditat niciun fond mutual, deoarece organizatiile si federatiile de fermieri nu au avut capacitatea tehnica si organizatorica pentru constituirea unei astfel de entitati, a mai precizat MADR, pentru StiriAgricole.ro.
