Fermierii romani cauta permanent solutii pentru a-si face exploatatii sustenabile, atat financiar, cat mai ales din punct de vedere al productiei. Astfel, o buna parte dintre legumicultori au inceput sa mizeze tot mai des pe soiurile straine. Un asemenea exemplu am gasit in comuna Balesti, judetul Gorj, acolo unde Laurentiu Malaescu, in varsta de 29 de ani, cultiva tomate din soiuri olandeze, recunoscute pentru rezistenta la boli si pentru productia mai generoasa.

„Am inceput sa cultivam tomate inca din 2012, iar un an mai tarziu am reusit sa accesez si un program european pe vechiul PNDR. In prezent lucram o suprafata protejata de 1.100 mp. Daca la inceput am folosit doar soiuri romanesti de rosii, apoi cele bulgaresti, intr-un final am trecut la niste hibrizi de rosii, originari din Olanda, care sunt mult mai rezistenti la boli si dau si o productie mai mare. Nu sunt singurul, mai multi cultivatori din zona am inceput sa mergem pe hibrizi. Dintre soiurile olandeze de tomate pe care le folosesc pot aminti Rugantino si Tolin”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Laurentiu Malaescu.

Producatorul din Gorj sustine ca hibrizii folositi dau o productie medie de 3-6 kg pe planta. „Intr-un solar de 240 mp intra sa spunem cam 800 de plante. Astfrel, reusesc sa fac undeva la 3-4 tone de tomate, in functie de an. Asta si daca vara e lunga si nu lasa frigul prea repede”, ne-a mai spus cultivatorul.

Pentru a demara afacerea cu solarii, Laurentiu Malaescu a accesat si programul 141 dedicat fermelor de subzistenta, din vechiul PNDR, in cadrul caruia a reusit sa obtina 7.500 euro (1.500 de euro/an).

„Cu ajutorul programului am reusit sa demarez investitia. Fireste, s-a adaugat si o contributie proprie pentru a dezvolta solariile. Acest program l-am finalizat anul trecut. Anul acesta, in primavara, am depus un alt proiect pe masura 6.3 – Dezvoltarea fermelor mici, momentan asteptam sa semnam decizia de finantare”, ne-a mai spus Laurentiu Malaescu.

Din punct de vedere al legumelor plantate, Laurentiu Malaescu cultiva in perioada vara-toamna rosii si castraveti, iar pe suprafete mai mici vinete si ardei.

„In perioada iarna-primavara cultivam salata si ceapa verde, punem cam 15.000 de fire de salata, 3 solarii. Anual, costul semintei se ridica la peste 2.000 lei. Ca si ingrasamant eu folosesc gunoiul de vaca putrezit”, afirma legumicultorul.

In ceea ce priveste valorificarea, tanarul fermier din Gorj recunoaste ca la inceput a fost mai dificil, pana cand a devenit cunoscut, insa in prezent poate spune ca isi vinde cu succes majoritatea legumelor in piata centrala.

„A fost mai greu la inceput cu desfacerea, dar acum e mai bine. Vindem predominant in piata. E ceva mai greu din cauza bisnitarilor care scad pretul dintr-o data, cu produse slabe calitativ. Clientul, din pacate, se uita sa cumpere cat mai ieftin, nu neaparat la calitatea legumelor. Daca e si cu 50 bani mai ieftin, prefera sa ia de la vecinul”, ne-a mai spus cultivatorul.

Pentru viitor, Laurentiu Malaescu si-a produs sa isi extinda cu cateva sute de metri patrati solariile. „Intr-adevar, ca plan de viitor imi doresc sa imi extind ferma, insa nu cu prea mult, pana la maxim 1.500 mp. Ma limitez la atat deoarece forta de munca este foarte deficitara, cu greu gasesti oameni care sa iti vina sa iti lucreze”, afirma Laurentiu Malaescu.

Fermierii care doresc sa acceseze fonduri europene prin intermediul masurii 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici trebuie sa dispuna de o exploatatie agricola cu dimensiunea cuprinsa intre 4.000 – 11.999 SO (valoarea productiei standard). Sprijinul este de 15.000 Euro si se acorda in doua transe astfel: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare si 25% din cuantumul sprijinului in maximum 3 ani de la primirea deciziei de finantare. Sprijinul se va acorda pe o perioada de 3/ 5* ani (*perioada de 5 ani se aplica doar pentru sectorul pomicol).

Share on Facebook