Președintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare a legii pajiștilor, urmând ca Ministerul Agriculturii să publice normele de aplicare.

Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor, denumite pajişti permanente, sunt terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin 5 ani sau mai mult, aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

Pajiştile permanente pot include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, utilizaţi şi pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante, precum şi terenurile bune pentru păşunat care fac parte din practicile şi obiceiurile locului, unde, în mod obişnuit, suprafețele de păşunat nu sunt predominant acoperite cu iarbă şi cu alte plante furajere erbacee.

Legea definește păşunile şi fâneţele ca suprafeţe agricole înscrise în actele de proprietate cu aceste categorii de folosinţă, care sunt destinate producerii de furaje, iarbă şi alte plante erbacee pentru animale, recoltate prin cosire sau valorificate prin pășunare.

Utilizatorul de păşuni şi fâneţe este definit ca fiind crescător de animale, persoană fizică/juridică înscrisă în Registrul naţional al exploataţiilor care desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe, conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia vegetală şi animală, care deţine legal dreptul de folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale aflate în proprietatea sa sau prin cosire cel puţin o dată pe an.

Deţinători de pajişti sunt definiți ca fiind titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari ai pajiştilor.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin intermediul registrului agricol va centraliza anual suprafeţele din categoria de folosinţă pajişti permanente pentru verificarea, controlul și menţinerea suprafeţei totale ocupată cu pajişti în România la data de 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în art. 6 alin.(2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003. Suprafaţa de pajiști se actualizează în registrul agricol.

Totodată, MADR, prin autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa, este autoritatea competentă pentru verificarea respectării prevederilor legii.

Pajiştile se folosesc pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor din extravilanul localităţilor.

Totuși, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor, situate în extravilan, se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru:

  1. amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare;
  2. înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, în condiţiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor;
  3. lucrări privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, declarate de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată;
  4. operaţiuni şi lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea ţiţeiului şi a altor resurse minerale naturale, desfăşurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operaţiuni şi lucrări de construcţii în legătură cu acestea şi operaţiuni legate de extracţia, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea şi comercializarea producţiei de ţiţei şi resurse minerale naturale;
  5. reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările ulterioare;
  6. lucrări privind apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională, declarate de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 33/1994, republicată;
  7. lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale.

Aceste excepcepții pot fi aprobate, cu obligaţia ca beneficiarul suprafeţei scoase definitiv din circuitul agricol al pajiştilor să recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă din circuitul agricol.

Avizarea scoaterii definitive din circuitul agricol fără obligaţia de recuperare se face până la echivalarea suprafeţei de pajişti din România cu suprafaţa prevăzută la art. 6 alin. (2) din Regulament. Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se avizează scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să nu scadă suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean sau naţional, după caz, sub cea prevăzută la art. 6 alin. (2) din Regulament.

Pe terenurile recuperate se efectuează toate lucrările necesare pentru refacerea covorului vegetal.

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişti situate în extravilanul localităţilor pentru realizarea obiectivelor de investiţii amintite se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi cu respectarea prevederilor regulamentului aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi.

Pentru scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişti  nu se face recuperare.

Pajiştile pot fi introduse în intravilanul localităţilor cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu condiţia respectării legii. Pajiştile proprietate publică şi/sau privată a statului, situate în intravilanul localităţilor pot fi scoase din circuitul agricol cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Modul de gestionare al pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale. Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiştile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză. Conţinutul amenajamentului pastoral se aprobă şi se detaliază prin normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Folosirea şi exploatarea pajiştilor se fac cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Supraînsămânţarea pajiştilor se realizează numai cu seminţe de plante erbacee furajere din familiile de graminee şi leguminoase perene sau amestecuri ale acestora.

Pajiștile pot fi concesionate pentru 7-10 ani

Pentru punerea în valoarea a pajiştilor aflate în domeniul public al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor, şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în R.N.E., încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani.

Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor, și pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fi zice sau juridice având animalele înscrise în R.N.E., încheie contracte de închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani.

Dreptul de preferinţă al asociaţiilor locale

Preţul concesiunii/închirierii se stabileşte ţinând cont de echilibrul financiar între valoarea producţiei de iarbă disponibilă şi obligaţiile care îi sunt impuse utilizatorului pajiştii permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral.

Unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale au obligaţia de a include în cadrul documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor permanente, amenajamentul pastoral şi condiţii speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Concesiunea/închirierea pajiştilor permanente aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferinţă al asociaţiilor patrimoniale ale membrilor colectivităţii locale, proprietari de animale înscrise în RNE.

Consiliile locale au obligaţia să aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajiştile permanente aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, întocmite de către specialiştii din cadrul primăriilor, al direcţiilor judeţene pentru agricultură şi din cadrul camerelor agricole judeţene aflate în subordinea consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau de către specialiştii din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, după caz, conform ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov.

În vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, persoanele fizice şi juridice proprietari/utilizatori de pajişti, au obligaţia să efectueze o cosire cel puţin o dată pe an sau încărcătura minimă să fie de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, stabilite prin amenajamentul pastoral, începând cu anul de cerere 2014.

În cazul în care proprietarii de animale sunt membrii ai unei asociaţii şi exploatează în comun o suprafaţă de păşune, contractul de închiriere/concesiune se încheie cu fiecare utilizator membru al asociaţiei în parte.

Circulaţia pe pajişti cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, altele decât cele folosite pentru activităţi agricole de către cel care utilizează pajiştea, cu excepţia circulaţiei cu orice mijloace de transport în situaţii de urgenţă generate de calamităţi, accidente de orice natură, precum şi cu autovehicule, motociclete şi ATV-uri sau mopede în vederea organizării de activităţi sportive, de recreere şi turism, cu acordul deţinătorului sau al utilizatorului în condiţiile legii.

Arderea vegetaţiei pajiştilor fără respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare se sancționează cu cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoana juridică.

Prevederile legii cu privire regimul pajiștilor nu se aplică următoarelor obiective de investiţii:

  1. construcţii care servesc activităţile agricole, precum şi anexele la exploataţiile agricole;
  2. refugii montane, în caz de urgenţă cu infrastructura necesară;
  3. drumuri publice şi private;
  4. investiţii realizate din fonduri europene;
  5. locuinţe şi investiţii în cadrul unor programe de dezvoltare/locală/judeţeană/regională aprobate de autorităţile administraţiei publice locale;
  6. acvacultură, cu infrastructura şi utilităţile necesare.
Share on Facebook
Print Friendly