Drumurile duc spre Est. Jurnaliştii francezi de la “Le Figaro” au scris despre România că va deveni noul Eldorado pentru achiziţia de terenuri agricole pentru investitorii străini. Calitatea solului, dar şi a preţurile avantajoase şi  ajutoarele primite prin Politica Agricolă Comună vor atrage investițiile în terenurile agricole din România.

România, a cincea ţară a Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafeţele agricole, devine din ce în ce mai atractivă pentru străinii care vor să investească în agricultură.  Jurnaliștii francezi de la Le Figaro au relatat faptul că “studiile din ultima perioadă arată trendul crescător în achizițiile de terenuri agricole”.

60% din suprafeţele arabile ale României, ceea ce reprezintă mai puţin de un milion de hectare, sunt exploatate de companii multinaţionale, în condițiile în care, în acest moment, legea interzice investitorilor străini personae fizice sau companii să cumpere direct terenuri agricole în România.

„Pentru a ocoli legea, aceşti investitori internaţionali creează o firmă, sub privirile binevoitoare ale funcţionarilor, fapt ce le oferă dreptul de a cumpăra sau închiria terenuri agricole pentru a le exploata ulterior”, subliniază Stéphanie Roth, coordonatoarea Eco Ruralis.

Practic, cu 30 de euro investiţi într-un SRL deschis cu un partener român, un străin poate deveni proprietarul unor terenuri în valoare de milioane de euro.

Pentru investitorii internaţionali, terenurile cultivabile reprezintă noua mină de aur, a precizat inginerul agronom responsabil cu Politica Agricolă Comună în cadrul Eco Ruralis România, Attila Szocs. „Circa 60% din terenurile arabile cultivate sunt compuse din cernoziom, pământul negru, bun unde este uşor să îţi dublezi randamentul”, a subliniat Attila Szocs.

Investiție rentabilă în pământ românesc

Achiziţia de terenuri agricole este foarte rentabilă din punct de vedere financiar, atât în ceea ce privește cumpărarea terenurilor, cât şi închirierea acestora.

“În prezent, preţul de cumpărare a terenurilor agricole în România variază în 2.000 şi 4.000 de euro hectarul, adică de 10 ori mai ieftin decât în Danemarca sau Olanda, două ţări care se confruntă cu o lipsă teribilă a terenurilor cultivate” declară Dan Cismaș, copreşedinte al Eco Ruralis.

Mai mult decât atât, mâna de lucru ieftină este încă un motiv de atracţie pentru străini şi, dacă mai punem la socoteală şi cei 130 de euro ajutoare directe europene pe hectar, pe care aceste terenuri le aduc, fenomenul este de înţeles.

„Le Figaro” încheie articolul prezentând provocarea comisarului European Dacian Cioloș privind dorința autorităților europene de a pune capăt acestor situații privind terenurile agricole, în noua Politică Agricolă Comună din intervalul 2014-2020, prin plafonarea progresivă a ajutoarelor.

Ne paşte o criză a aimentelor şi o sărăcie lucie

Problema pentru România trebuie privită dincolo de sintagma “trebuie să atragem investiţii străine”. Dacă terenurile bune vor fi controlate majoritar de străini, România riscă să ajungă în situaţia în care nu îşi va mai putea asigura necesarul de alimente. Cu investiţii minime, comparativ cu sumele pe care le-ar cheltui dacă ar derula acelaşi volum de afaceri în ţările de origine, străinii obţin recolte bogate, pe care le fructifică în ţările-mamă, pe sume fumoase. În acelaşi timp, România ajunge dependentă de importuri şi, de cele mai multe ori, pe mesele românilor ajung produse crescute cu multe chiminale.

Totodată, nu trebuie să uităm că mai mult de jumătate din populaţia României trăieşte la sat şi este dependentă de lucrul pământului. Dacă aceşti oameni nu vor fi stimulaţi de stat să îşi lucreze terenurile, vor rămâne abonaţi la ajutoarele sociale care sufocă bugetul de stat, în loc să creeze plus-valoare.

Share on Facebook