Defrisarile ilegale s-au inmultit foarte mult in ultima perioada, hotii profitand de concentrarea autoritatilor pe masurile de combatere a pandemiei si au avut mana libera la taiat in ultimele luni, sustin mai multi activisti de mediu si organizatii de protejare a padurilor.
La insistentele activistilor, Guvernul a pus in functiune sistemul de urmarire a materialului lemnos. Activisul Antoniu Bumb spune ca exista metode concrete pentru monitorizarea padurilor si controlul camioanelor ce transporta material lemnos, insa toate acestea sunt doar in teorie. Totodata, tot teoretic avem puncte strategice de supraveghere prin camere video a transporturilor.
„In acest moment nu exista decat ca intentie aceste lucruri minunate pe care tehnologia le poate aduce. S-a taiat si acum s-a taiat si inainte dintr-un simplu motiv pentru ca nu se supravegheaza electronic padurea. Speram ca tot ceea ce am cerut noi sa fie transparent pentru public prin Inspectorul Padurii. Este inutil ca un sistem modern cum speram sa fie noul SUMAL sa ofere informatii doar autoritatilor. Pentru ca nu putem sa avem incredere deplina in autoritati. Este nevoie ca societatea civila sa se poata implica si asta se poate face prin Inspectorul Padurii, care este o interfata pentru public”, crede Antoniu Bumb, campaigner Declic.
Daca toate acestea ar fi implenentate, asa cum a promis acum Guvernul, ar transforma SUMAL-ul intr-un instrument eficient de urmarire a exploatarilor forestiere, spune activistul. Inca de anul trecut Ministrul Mediului a anuntat schimbari la acest sistem care urmareste defrisarile. Chiar si asa in 2019 s-au taiat peste 40 de milioane de metri cubi de lemn, din care jumatate a fost defrisat ilegal.
In acest moment in tara noastra sunt integistrate peste 6000 de firme care se ocupa de exploatarea lemnului. Numai anul trecut specialistii au evaluat un castig in valoare de 2,5 miliarde de euro in urma defrisarilor. Judetele in care s-a taiat cel mai mult in ultimii ani sunt Suceava, Harghita, Maramures si Cluj.
