Potrivit INS, in anul 2019 au fost recoltate 18,904 milioane metri cubi de lemn, cu 558.000 metri cubi mai putin decat in anul 2018.
Conform informatiilor, rasinoasele constituie circa 36,8% din volumul total de masa lemnoasa ce a fost recoltata, fagul 34%, stejarul 10,2%, specii tari (salcam, frasin, paltin, nuc) 11,5% iar specii moi (tei, salcie, plop) 7,5%.
Lemnul recoltat a fost destinat in proportie de 95,5% persoanelor juridice atestate in activitatea de exploatare forestiera si in proportie de 4,5% persoanelor fizice care pot exploata lemn din padurile pe care le au in proprietate.
Aproape 67% din lemn, exploatat din padurile publice
In 2019, s-au recoltat 12,583 milioane metri cubi de lemn din padurile proprietate publica, reprezentand 66,6% din volumul total de masa lemnoasa recoltata, restul fiind recoltat din padurile proprietate privata (29,6%) si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).
Comparativ cu anul 2018, volumul de lemn recoltat din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier a scazut cu 16,4%, din padurile proprietate privata a scazut cu 4,9%, din paduri proprietate publica a statului cu 1,3% si din paduri proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 26,8% din volumul total de masa lemnoasa s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 23,4% din regiunea Centru, 13,6% din regiunea Nord-Vest, 12,8% din regiunea Vest, 9% din regiunea Sud-Muntenia, 7,3% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,7% din regiunea Sud-Est si 0,4% din regiunea Bucuresti-Ilfov.
Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezinta astfel: rasinoasele reprezinta majoritatea masei lemnoase recoltate in regiunea de dezvoltare Nord-Est (39,3%) si in suprafetele de pe care s-a recoltat in totalitate lemnul au fost cele cu taieri rase (4,7% din suprafata parcursa cu taieri de regenerare in codru), urmand ca suprafetele respective sa fie reimpadurite sau utilizate in alte scopuri silvice. Centru (32,1%), diverse specii moi in Sud-Est (21,6%) si in Sud-Muntenia (22,9%), stejar in Sud-Vest-Oltenia (14,3%), in Vest (25,6%), in Nord-Vest (18,0%) si in Bucuresti-Ilfov (1,5%).
Suceava, Harghita si Neamt, judetele cu cele mai mari exploatari lemnoase
La nivel de judete, in anul 2019, cea mai mare cantitate de masa lemnoasa s-a recoltat in judetul Suceava (11,6%), urmat de Harghita (7,8%), Neamt (6,5%), Bacau (5,3%), iar cele mai mici cantitati s-au recoltat in judetele Ialomita si Olt (aproximativ 0,5%), Teleorman, Ilfov si Braila (aproximativ 0,4%) si Constanta si Galati (0,3%) si in Bucuresti sub 0,1%.
In 2019, s-au efectuat taieri de conservare pe 58,6% din suprafata totala parcursa cu taieri, taieri de regenerare in codru pe 39%, taieri de regenerare in crang pe 2,1% si taieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive si degradate pe 0,3%.
