idei de afaceri

Idei de afaceri: transforma casa bunicilor in pensiune si ai o sansa de profit din agroturism

Facebook
Twitter

Dintre toate tipurile de turism pe care le ofera Romania, strainii se arata interesati in special de turismul  rural. Ei vin in Bucovina, in Maramures, in Dobrogea si in Tara Fagarasului sa descopere stilul de viata al taranului roman, sa-i guste bucatele, sa-i admire priceperea mainilor.

Romanii de la oras, la randul lor, par sa devina si ei mai interesati de conservarea arhitecturii traditionale si de mestesuguri.

Casa cu zorele, casa saseasca

Mihaela si Tiberiu Ghita din Brasov au renuntat la viata moderna si s-au mutat in satul Crit de dragul  unei case  batranesti.

„In toamna lui 2006, plimbandu-ne prin satul Crit, ca simpli turisti, ne-am indragostit de o casa veche si am cumparat-o!”, isi aminteste Mihaela Ghita, informeaza Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala.

Casa este compusa dintr-un corp de cladire in forma literei U. Pe grinzi sta scrijelit anul constructiei – 1780. „Am renovat-o noi doi, cu mainile noastre, in proportie de 80%, pastrand grinzile, podelele, obloanele, chiar si usile. In curte, fostul proprietar turnase ciment, dar noi am spart trotuarele si am refacut infatisarea originala a unei curti de casa saseasca, dupa schite vechi de 300 de ani”, arata antreprenoarea.

S-a pastrat si impartirea incaperilor, care au fost amenajate in scop turistic: pe o parte sufragerie, bucatarie si camara si vizavi 4 dormitoare duble.

„Pentru ca vorbim de o casa saseasca, camerele sunt foarte mari si luminoase, peste 20 de metri fiecare. Mobilierul l-am facut pe comanda, din lemn de brad dat cu bait, iar un pictor ne-a desenat motivele florale sasesti. In dormitoare, atmosfera e de conac din secolul al XIX-lea. Ne incalzim cu sobe cu lemne, iar apa calda e la discretie”, povesteste Mihaela Ghita.

Cei mai multi dintre turistii „Casei cu zorele” din Crit sunt straini. In Germania, povestea „Casei cu zorele” a fost promovata intr-un catalog turistic destinat Romaniei.

„Aveam pensiunea de un an cand au inceput sa tot vina straini. Nu stiam cum aflasera de noi. Abia in 2014 am tinut in mana catalogul respectiv. Pana si cuptorul nostru de vara e fotografiat acolo. Cred ca niste fosti clienti ne-au facut reclama”, e de parere Mihaela Ghita.

La „Casa cu zorele”, turistii iau cele trei mese ale zilei gatite dupa retete traditionale de la Alba Iulia.

„Folosim retetele bunicii mele: placinte de tara, ciorba de cartofi cu tarhon, tocanita de pui cu galuste paprika si hribi. Strainii sunt innebuniti sa ia lectii de gatit romaneste”, spune Mihaela Ghita.

Casa din Jurilovca, casa lipoveneasca

Stefan Constantin este originar din Dambovita, insa cea mai frumoasa perioada a anului o petrece in satul Jurilovca, in apropiere de paradisul Gura Portitei. A cumparat o veche casa lipoveneasca, a restaurat-o si a deschis-o turistilor.

„Cei mai multi turisti sunt straini. Cred ca in 2016 voi avea numai clienti din afara tarii. E o casa de la 1900, pe care am restaurat-o in stilul vechi, autentic. Am cautat sa umblu cat mai putin la ea. Acoperisul era distrus, e singurul pe care l-am inlocuit integral, dar am facut-o dupa modelul si tehnica lipoveneasca”, precizeaza Stefan Constantin.

Se refera la acoperisul construit pe structura de lemn, dar realizat din cantitati mari de stuf care se indeasa cu un pieptene special din lemn pana devine compact si impermeabil. Deasupra se asaza o coama, ca o impletitura de stuf, care trebuie inlocuita la fiecare cinci ani. Tehnica este atat de veche si dificila, incat in Jurilovca nu se mai foloseste.

„Sa construiesti azi o casa lipoveneasca  costa la fel de mult ca o casa modern si dureaza chiar mai mult, iar volumul de munca e urias. Peretii se fac din caramizi de chirpici lipite cu pamant, dupa o tehnica aproape moarta. La interior si exterior, zidurile se tencuiesc cu un amestec de pamant si paie, iar rezistenta devine fantastica. E aproape imposibil de dat jos un astfel de zid. Plafoanele casei lipovenesti sunt din lemn, stuf si pamant, asezate in mai multe straturi. Tehnica de munca e fascinanta, dar, din cauza dificultatii, a disparut, fiind considerata primitiva si deloc rentabila”, spune Stefan Constantin.

Casa de la Jurilovca se compune din tinda si trei camere, amenajate sub forma unor dormitoare cu atmosfera de locuinta pescareasca.

„Satul Jurilovca e o podoaba, sunt de vizitat cetatile Argamu, Histria, Enisala, Delta Dunarii cu bratele Chilia si Sulina si mai ales e de vazut plaja de la Gura Portitei. Nu mai vorbesc de gastronomia lipovenilor!”, povesteste Stefan Constantin.

Strainii au fost cuceriti de „lacherda”, un soi de mancare pescaresc ce consta in peste de mici dimensiuni care se pune la sarat, apoi la desarat, se usuca la vant si apoi este afumat.

Casa de oaspeti Pomohaci, casa bucovineana

In satul Botus din comuna Fundu Moldovei, Viorica si Dana Pomohaci au deschis o casa de oaspeti.

„Noi traim aici ca in urma cu sute de ani, ne gospodarim cu animale si gradina de zarzavaturi si oferim cazare si masa turistilor indragostiti de liniste si traditie. Nu cautam sa atragem clienti, ci doar sa impartasim turistilor stilul nostru de viata, cel rural; cine vine la noi cautand confort modern nu se simte bine, asa ca ne face si pe noi sa ne simtim prost”, marturiseste Dana Pomohaci.

Casa de oaspeti a fost deschisa in fosta sura a familiei, o sura construita cu mult timp in urma dupa un model inspirat dintr-o monografie a satelor de munte din Carpati. A fost apoi transformata in casa de oaspeti, cu atmosfera taraneasca.

„Acoperisul e specific Moldovei, in patru ape, iar la interior am spart peretii pentru a face ferestre, iar podul l-am amenajat cu dormitoare”, explica Dana Pomohaci.

Inauntru, casa familiei Pomohaci are aspectul unui muzeu de etnografie: soba alba, ceramica traditionala, textile cu motive populare. Pe pereti au fost agatate costume traditionale.

„Tesaturile sunt in familia noastra de mai multe generatii, port popular, stergare gospodaresti, paturi. Pe jos am pus drept covoare fostele carpete de pereti; sunt frumoase, cu motive florale si culorii vii, sunt vechi si dau casei un aer tihnit”, spune Dana Pomohaci.

Absolut toata ceramica si obiectele de uz casnic sunt cele traditionale, de la tara, nicidecum cumparate din comert. Mesele servite turistilor se compun din preparate rurale.

„Ca fel principal avem mamaliga, la care adaugam smantana, branza, tocanite. Nu lipsesc ciorbele si  deserturile romanesti – poale in brau si clatite. De multe ori, gatim dupa retetele turistilor. Ei isi doresc mancare cu gustul copilariei si cautam sa le gatim preparate pe care le mancau acasa la bunici”, explica Dana Pomohaci.

Investitiile in agroturism pot fi finantate din fonduri europene disponibile prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE