Una dintre cele mai apreciate culturi, ale carei fructe sunt valorificate cu succes in sezonul cald, este capsunul. In cursul vegetatiei, capsunul prefera temperaturi moderate, cele optime fiind situate intre 11 °C s i 24°C. Rezistenta la ger in perioada de repaus este mare si depinde de originea soiului respectiv, limita critica fiind de -40°C.

Necesarul de ore de frig din sezonul de repaus (suma orelor intre 0°C si 7°C) este redus si oscileaza in functie de soi, intre 300 si 700 ore. Bruma, ca si ingheturile de primavara sub -3°C, pot produce unele pagube in special la soiurile timpurii, prin distrugerea organelor florale.

Necesitatile fata de lumina sunt moderate, suportand destul de bine si o umbrire slaba, insa calitatea fructelor este superioara in plantatiile care primesc lumina in mod direct.

Cerintele fata de umiditate ale capsunului sunt mari, in regiunile secetoase necesitand irigarea plantatiilor. Excesul de umiditate in sol dauneaza plantelor prin proliferarea unor boli. Fara irigare cultura capsunului nu este posibila, chiar in zone cu peste 600 mm precipitatii anual, datorita repartizarii neuniforme a acestora. In climatul Romaniei, mai ales in lunile iulie si august, deficitul pluviometric este insemnat.

Amplasarea, organizarea si pregatirea terenului

Amplasarea culturii de capsun trebuie sa tina cont de: asigurarea sursei de apa pentru irigat, existenta unor drumuri de acces practicabile in tot cursul anului necesare pentru transportul materialelor si recoltei, de asigurarea securitatii culturii impotriva distrugerii de catre animale si de distanta fata de zonele locuite (localitati). Pe suprafete mici, pana la 2000-3000 m.p, nu sunt necesare, in interiorul parcelei, drumuri sau alei care sa faciliteze efectuarea lucrarilor tehnologice mecanizat, manipularea recoltei, etc. Pe suprafetele mai mari este necesara prevederea unor alei (drumuri de pamant) la cca. 50 – 100 m una de alta.

Aratura se executa la adancimea de 28-32 cm, toamna, pentru plantarile de primavara si in cursul verii, dupa recoltarea culturii anterioare, pentru plantarile de toamna. La aproximativ 3 saptamani, dupa pornirea in vegetatie a buruienilor, cand acestea au 10-15 cm inaltime, se recomanda o erbicidare cu un erbicid total (ex. Roundup 4 l/ha in 100 – 150 l apa). Dupa 7 – 10 zile terenul se marunteste din nou, prin discuire si se poate planta.

Indiferent daca urmeaza sa se planteze pe biloane sau pe teren plan subliniem necesitatea maruntirii “gradinareste” a solului. De asemenea mentionam avantajele modelarii terenului sub forma de biloane, care asigura zvantarea mai rapida a frunzisului si inflorescentelor dupa ploi si prevenirea pe aceasta cale a dezvoltarii numeroaselor boli, cu deosebire a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea).

Fertilizarea de baza

Capsunul reactioneaza foarte bine la fertilizarea organica cu gunoi de grajd. Atentie insa la calitatea acestuia in sensul infestarii terenului cu seminte de buruieni, rizomi, compusi toxici etc. De aceea uneori gunoiul de grajd poate fi aplicat chiar si la cultura premergatoare.

Fertilizarea cu ingrasaminte chimice se realizeaza in functie de aprovizionarea solului cu azot, fosfor si potasiu.

Cultura capsunului in camp

Cultura in randuri simple este sistemul inca cel mai folosit atunci cand se urmareste mentinerea culturii pana la 3 ani de productie, deoarece cu o investitie mai redusa, dirijarea stolonilor de-a lungul randurilor asigura formarea unei benzi roditoare de 35-40 cm latime, cu un numar sporit de plante. In functie de modul in care se efectueaza lucrarile de intretinere si de vigoarea soiurilor, distantele de plantare pot fi: 90 – 100 cm intre randuri si 25 – 30 cm intre plante pe rand (densitate 35-45 000 plante /ha).

Cultura pe biloane se practica in general in randuri duble si are avantajul folosirii foliei ca mulci si sistemului de irigare prin picurare, dar in acest caz, nu se poate vorbi de formarea unei benzi roditoare, ceea ce nu permite mentinerea culturii mai mult 1-2 ani de rod. Densitatea in acest caz este de 45-50.000 plante/ha.

Plantarea capsunului

In tara noastra se face in doua epoci: toamna si primavara – vara.

Plantarea de toamna se face cu stoloni recoltati direct din stoloniere (nerefrigerati) si in general se declanseaza in luna septembrie si poate continua pana la sfarsitul lunii octombrie, in functie de temperaturile de inghet ale solului. In situatia plantarilor de toamna intarziate, exista pericolul “descaltarii stolonilor”.

Plantarea de primavara – vara se face cu stoloni direct din stoloniera (nerefrigerati), pana la sfarsitul lunii aprilie si cu stoloni refrigerati, pana in luna iunie.

Fasonarea stolonilor consta in indepartarea resturilor de filamente si frunze uscate, mentinandu-se 1-2 frunzulite. Radacina nu se scurteaza, deoarece este necesara pentru a asigura buna fixare de pamant a stolonilor.

Mocirlirea stolonilor conditioneaza in buna masura prinderea la plantare, asigurand aderarea intima a particulelor de sol la fasciculul de radacini. Mocirlirea nu este obligatorie atunci cand bilonul este aprovizionat suficient cu apa.

Lucrari de intretinere si fertilizare

Irigarea plantatiei de capsun se face aproape permanent. Sistemul cel mai folosit datorita economiei de energie este irigarea prin picurare. Si
sistemul de irigare prin aspersiune este recomandat, mai ales la cultura multianuala a capsunului.

Combaterea buruienilor in culturile de capsun se face prin lucrari de prevenire (mulcire cu folie), lucrari mecanice si manuale (prasile intre randuri si pe rand) si erbicidare. In timpul vegetatiei, se pot combate usor buruienile monocotiledonate (gramineele), care apar de obicei in vetre.

Combaterea acestora se face prin aplicarea unor erbicide antigraminee (ex. Fusilade Super 1,5 – 3 l/ha in 300 – 400 l apa/ha). Efectul distructiv se manifesta cel mai devreme la 9 – 14 zile dupa aplicare, exceptie facand combaterea pirului, la care, efectul apare, dupa 20-25 zile. In dozele indicate mai sus, erbicidele antigraminee sunt selective fata de plantele de capsun. Buruienile dicotiledonate se combat odata cu intretinerea solului.

Formarea benzii roditoare pentru cultura multianuala implica dirijarea filamentelor pe directia randului. Lucrarea se executa cand filamentele au atins lungimea de 15 – 25 cm, inainte ca de la primul nod sa fie emise radacini. In functie de capacitatea de stolonare a soiului, de latimea benzii pe care dorim sa o realizam, la fiecare tufa se lasa 4-6 filamente, de o parte si de alta a plantei mama, pe directia randului. In acest mod numarul plantelor recoltabile pentru anii urmatori, se mareste considerabil. Pentru cultura pe biloane, cu folie, acest sistem de banda roditoare nu se poate realiza, ceea ce face ca cultura respectiva sa nu reziste mai mult de 1 – 2 ani de rod (prin imbatranirea plantelor).

Lucrarile solului, in functie de gradul de imburuienare si de textura solului se pot repeta de cateva ori pe intervalele dintre biloane si pe rand.
Fertilizarea in anul plantarii se face numai cu ingrasaminte pe baza de azot, primavara cat mai timpuriu.

Sisteme de intretinere a solului

In anii de rod, tehnologiile de cultura urmaresc realizarea potentialului de productie al soiului cultivat, precum si obtinerea de fructe de calitate superioara.

Primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie, dupa zvantarea terenului, se grebleaza cultura, eliminandu-se resturile vegetale ale plantelor.

In cazul culturii pe benzi roditoare, lucrarile solului constau in prasile repetate la 8 – 10 cm adancime, iar in cazul culturii pe biloane acoperite cu folie se erbicideaza zona dintre biloane.

Mulcirea apara fructele coapte de contactul cu solul, mulciul putand fi constituit din folie de polietilena sau un material organic, de obicei paie de cereale (uneori frunze, talas, etc.). Mulcirea cu paie se realizeaza in cultura multianula a capsunului prin asezarea paielor, de o parte si de alta a randurilor, cu introducerea stratului cat mai bine sub masa vegetala.

Mulcirea cu folie de polietilena se realizeaza concomitent cu infiintarea culturii de capsun respectiv dupa pregatirea terenului si modelarea terenului sub forma de biloane. In cazul mulcirii cu folie intre biloane se practica mulcirea cu paie.

Eliminarea filamentelor se face in cazul plantarii pe biloane cu mulci de folie, filamentele fiind eliminate pe parcursul perioadei de vegetatie.

Cosirea frunzelor (a masei vegetale) imediat dupa recoltare se recomanda pentru cultura perena si are rolul de a elimina, atat frunzisul plantelor care deja au rodit, cat si buruienile aparute in cultura. In general dupa coacere, frunzisul plantelor de capsun sufera de atacul unor boli si insecte, se brunifica si nu mai poate asigura fotosinteza plantei pana in perioada repausului de toamna. Dupa cosire resturile vegetale se elimina din cultura.

Irigarea capsunariilor

Capsunul este mare consumator de apa, necesitand umiditate ridicata in stratul superficial al solului (10 – 30 cm), unde plantele isi dezvolta sistemul radicular. Indiferent de tipul de cultura, capsunul necesita irigare imediat dupa plantare si apoi norme de udare mici si dese. La irigarea prin aspersiune trebuie sa se tina cont de favorizarea unor boli in deosebi ale fructului. La irigarea prin picurare se folosesc furtunuri cu Ø 14-16 mm, cu picuratoare de 2-3 l/h, distantate la 15-30 cm, in functie de distantele de plantare si de textura solului.

Recoltarea fructelor

Organizarea intregului flux al operatiunilor este de o importanta deosebita, cunoscand perisabilitatea fructelor de capsun. Aprovizionarea ritmica a ambalajelor (cosulete de 0,5 kg si ladite de 3 – 4 kg) si receptia si preluarea acestora cu fructe se face de cateva ori pe zi si in mod constant pe toata perioada recoltatului. In general capsunul se culege zilnic, sau cel mult cu o pauza nu mai mare de o zi. Pot fi luate in calcul cateva elemente pentru o productie medie de 15 t/ha: perioada de recoltare de maxim 20 zile, productivitatea medie la recoltare 7-10 kg/ora, fiind necesare cca. 230 zile om, respectiv 10-12 lucratori/zi.

Share on Facebook