Una dintre culturile profitabile pe care pot miza fermierii este mustarul, o planta ale carei seminte, bogate in ulei, sunt folosite in industria alimentara. Pe langa acest lucru, tehnologia de cultivare a mustarului nu este una dificila, planta avand o perioada de vegetatie de numai 90-100 de zile, ajungand la maturitate inainte de perioadele secetoase.

Semanarea mustarului este bine sa se realizeze timpuriu, pana cel tarziu la jumatatea lunii octombrie, aceasta planta avand capacitatea sa germineze si la +1° C. Cultura mustarului este una atragatoare si datorita capacitatii sale de a fi semanata in toate zonele pe sol mijlociu, bogat in humus.

Se vor evita in schimb solurile acide, nisipoase sau argiloase. Ca zona favorabila penru cultura mustarului este zona recomandata culturii cerealelor de toamna.

Mustarul este oarecum pretentios fata de planta premergatoare, cultura reusind pe terenuri curate de buruieni, dupa prasitoare si cereale paioase. Mustarul nu se cultiva in monocultura, si nici dupa mac si crucifere, datorita bolilor si daunatorilor comuni. Nu trebuie cultivat nici dupa fasole, soia, si floarea-soarelui din cauza bolii comune putregaiul alb. Mustarul, in asolament revine pe acelasi teren dupa minim 4 ani.

Fertilizarea culturii de mustar

Mustarul reactioneaza favorabil la ingrasaminte chimice usor solubile, mai ales in anii cu precipitatii suficiente de-a lungul perioadei de vegetatie. Fosforul, aplicat in doze de 40-60 kg/ha, favorizeaza formarea unui numar mai mare de seminte in silicve si grabeste maturarea.

Azotul, in doze de 40-50 kg/ha, favorizeaza cresterea rapida in prima parte a perioadei de vegetatie, fapt ce asigura sporuri mari de productie.

In ceea ce priveste momentul aplicarii ingrasamintelor, ingrasarea cu superfosfat se face sub aratura de baza iar cea cu azot in primavara, la pregatirea patului germinativ.

Fertilizarea organica a culturii de mustar

Ingrasamintele organice si in special gunoiul de grajd se administreaza plantei premergatoare. Este de retinut ca la nivel general aplicarea de ingrasaminte poate duce la o crestere considerabila a productiei cu aproximativ 40-60%. Tipul de ingrasamant care este folosit (organic sau chimic) reglementeaza foarte mult calitatea produsului obtinut.

Ingrasamintele organice care se pot folosi sunt: gunoiul de grajd, de pasare, composturile, resturile vegetale, ingrasamintele verzi, mranita etc.

Lucrarile solului

Daca planta premergatoare paraseste terenul devreme, imediat dupa recoltarea acesteia se executa o aratura adanca, la 22-25 cm, atat cat permite starea de umiditate a solului, ca sa nu se formeze bulgari mari.

Aratura se va grapa si pana la inghet se va lucra ca ogor negru, urmarindu-se distrugerea buruienilor in stratul superior de la 10-12 cm. Daca planta premergatoare este o prasitoare, dupa recoltare se ara adanc si se grapeaza. Primavara, cand temperatura creste, se trece la nivelarea terenului folosindu-se de nivelatoarea cu grapa.

Lucrarile care se executa pana la semanat si dupa se fac diferentiat in functie de conditiile de clima si sol, urmarindu-se o rasarire uniforma si obtinerea de productii mari.

Distanta de semanare si recoltarea

Distantele optime de planatre sunt de circa 12,5 cm intre randuri, cu 15-16 kg samanta/ha, sau la 25 cm, cu 7-8 kg/ha. In ceea ce priveste adancimea de semanat, cea recomandata este de 2-4 cm.

Ca lucrari de intretinere, pentru mustar se recomanda o grapare usoara dupa rasarire, perpendicular pe directia randurilor si prasile atunci cand distanta intre randuri este mai mare. Recoltarea are loc cand silicvele se coloreaza brun, iar semintele sunt galbene. Nu este pericol de scuturare.

Share on Facebook
Print Friendly