Dornici sa demareze o afacere non-agricola, doi timisoreni, Marian Merloi si Iosif Reiter, au pus bazele, acum opt ani, unei fabrici de producere a biohumusului, mai exact a unui fertilizant natural, care se foloseste in agricultura ecologica. Pentru a-si vedea visul indeplinit, cei doi au accesat si fonduri europene in valoare totala de 300.000 euro. Dupa finalizarea lucrarilor, fabrica din Dragsina a inceput din octombrie, anul trecut, sa produca biohumusul.

„Ne-am dorit foarte mult sa indemnam fermierii sa faca o altfel de agricultura, adica sa lucreze cat mai mult in regim ecologic. Am studiat piata, am fost si la o ferma asamanatoare din Austria, si usor usor ne-am decis asupra tehnologiei pe care vrem sa o aplicam in cadrul fabricii noastre. In 2008 am deschis firma, iar in 2009 am depus dosarul de finantare, pe fostul PNDR, masura 312. Am fost acceptati la finantare, in 2010 am semnat contractul, valoarea acestuia ridicandu-se la peste 300.000 euro, cu 70% finantare nerambursabila. In 2014 am finalizat cu succes proiectul”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Marian Merloi.

In fabrica de la Dragsina exista patru lazi cu o lungime de 40 metri si o latime de 3 metri, in care milioane de rame sunt hranite cu un ingrasamant special. Reziduriile produse de rame sunt acumulate la baza lazilor, din acestea fiind realizat ingrasamantul natural.

„Biohumusul este un ingrasamant organic, natural, care in literatura de specialitate este denumit vermicompost. Pentru ca ramele sa lucreze, trebuie sa mentinem o temperatura optima, de circa 15-25 grade. Pe un metru patrat avem intre 5 si 10 kg de rame. Practic, avem un flux continuu, deoarece noi alimentam in partea superioara ramenele, iar in partea de jos recoltez. Stratul care se asaza in lada are 80 cm grosime, alimentarea in lada se face o data pe saptamana, cu 2 cm de hrana. Tot cu 2 cm se recolteaza in partea de jos”, ne-a explicat Marian Merloi fluxul tehnologic.

Ramele care sunt responsabile de crearea biohumusului provin din patru specii diferite si sunt originare din Olanda. „Chiar daca fac parte din patru specii diferite, ramele locuiesc impreuna in lazi. Este recomandata convietuirea mai mult specii, deoarece ofera produsului final o calitate superioara”, ne-a mai spus Marian Merloi.

Materia prima pentru hranirea ramelor este realizata in urma unui proces indelungat, de aproape 6 luni. „Folosim gunoiul de grajd de la bovine, ovine si cai, precum si lucerna verde si creanga tocata din esenta tare. Asa realizam compostul. Toate aceste componente se pun intr-un utilaj special care le amesteca si le descarca pe un platou. Se formeaza apoi biloane, pentru a ridica temperatura, undeva la 50-70 grade, in primele 2 saptamani dupa formare. Asta ne ajuta ca facem si o sterilizare. Tot ce inseamna buruieni, agenti patogeni, vor disparea. Cand coboara temperatura, incepem rotirea compostulu periodic, pe o durata de 4-6 luni. Cand ajungem la macerare, avem o temperatura de 15-20 grade. Atunci putem spune ca avem un compost maturat, pregatit pentru a deveni hrana pentru rame”, ne-a mai explicat Marian Merloi.

Folosirea acestor tipuri de ingrasaminte are mai multe avantaje pentru fermieri, unul dintre cele mai importante fiind cresterea productiviitatii cu pana la 30-40%. „Fertilizantii naturali au capacitatea sa intareasca sistemul imunitar al plantei, protejeazand planta pentru absorbtia de metale grele, prin prezenta compusilor insolubili. De asemenea, se remediaza solurile pe care s-au folosit ingrasaminte chimice. Totodata, un alt avantaj este cresterea retentiei de apa in sol. Voi folosi mai putina apa la irigare. Plus, ca imi favorizeaza germinarea si cresterea plantelor”, ne-a mai spus Marian Merloi.

Ingrasamantul biohumus, certificat pentru utilizarea in agricultura ecologica, poate fi aplicata la radacina plantelor sau foliar, compania din Timisoara oferind celor interesati cantitati de vermicompost de la 1 la 1.000 litri, cu preturi cuprinse intre 3,5 lei si 1,35 lei, pentru cantitatile mari.

Cei doi timisoreni sunt in prezent in negocieri si cu fermieri din Ungaria si Germania, pentru a-si face cunoscut produsul.

Share on Facebook