In contextul in care pretul laptelui de vaca scade in mod constat, tot mai multi fermieri romani se vad nevoiti sa se reorienteze si sa identifice noi oportunitati de dezvoltare. O idee de afaceri care a inceput sa fie pusa in aplicare de agricultorii de la noi este ferma de capre din rasa Saanen, recunoscuta pentru productia de lapte care poate atinge si 10 litri pe zi.

Pe langa identificarea unei nise, dezvoltarea unei afaceri de succes in acest sector presupune si o documentare cat se poate de riguroasa asupra costurilor, precum si asupra lantului de productie, de la cresterea animalelor pana la comercializarea laptelui.

O familie din Bucuresti, dornica sa isi dezvolte o afacere in domeniul agricol, a reusit in urma cu doi ani sa puna bazele unei asemenea exploatatii, localizata in comuna Nucet, judetul Dambovita. Deoarece au vrut sa faca totul ca la carte, sotii Prodan au mers in Austria de unde au achizitionat, pentru suma de 17.000 de euro, un efectiv de 40 de capre din rasa Saanen cu genetica selectata.

„Inca din 2010 ne gandeam sa investim intr-o ferma de capre. Ne-am axat oarecum si pe acest trend, al oamenilor care vor sa manance sanatos. Am studiat piata si am vazut ca multi crescatori de caprine au rasa autohtona. Am inceput sa facem analize si am vazut ca ai nevoie de circa 300-400 de capre dintr-o rasa obisnuita ca sa ajungi la 100 de litri de lapte pe zi. Asa am ajuns la concluzia ca e mult mai rentabil sa ai 100 de capre dintr-o rasa superioara, chiar daca te costa initial mai mult achizitionarea lor. Tot ce am facut e fundamentat pe hartie. Rentabilitatea unei astfel de ferme e undeva la 150-200 de capre, la un 4,5 – 5 litri de lapte pe zi/animal”, explica, pentru StiriAgricole, Simona Prodan, administratorul fermei „CapriFarm”.

Productie medie de lapte de 4 litri/pe animal/pe zi

Astfel, familia Prodan a cumparat initial din Austria 40 de femele, cu un pret de circa 450 de euro/exemplar, precum si 4 masculi de rasa pura, cu pedigree, in valoare de 800 de euro fiecare. „Este foarte important sa investesti in mai multi masculi, deoarece trebuie sa eviti consangvinizare. In momentul in care folosesti acelasi tap si pentru imperecherile cu produsii lui, atunci productia de lapte e denaturata, inclusiv genetica animalului”, mai afirma administratorul fermei „CapriFarm”.

Productia medie de lapte din ferma tinerilor fermieri este de circa 4 litri pe zi, pe cap de animal, insa exista cateva exemplare care au reusit sa ofere si 6 litri de lapte pe zi. „In strainatate, aceasta rasa, Saanen, poate da si 10 litri de lapte pe zi. Noi, putem spune ca am avut o medie anul trecut de circa 4 litri de lapte pe zi/pe animal. Avem si cateva exemplare, doua la numar, care au ajuns la 6 litri de lapte pe zi. In ceea ce priveste durata lactatiei, aceasta este de 240 de zile, echivalentul a 8 luni. Am avut insa cateva animale care au venit montate in Austria, au fatat undeva in octombrie si si-au inchis ciclul tot in octombrie, deci 11 luni. Totusi, nu vrem sa fortam prea mult animalele, trebuie si organismul lor sa intre intr-o perioada de repaus”, ne-a mai spus administratorul fermei „CapriFarm”.

Cu ce sunt hranita caprele din rasa Saanen in primii ani de viata

In prezent, dupa doi ani de la debutul afacerii, sotii Prodan au in ferma un efectiv de 71 de femele si 4 masculi, toate exemplarele fiind inregistrate in Registrul Genealogic de Rase al Romaniei. Pe langa acest lucru, pentru a avea inputuri cat mai scazute, familia Prodan a integrat in cadrul fermei sale si productia vegetala, necesara pentru a asigura in regim propriu hrana animalelor.

„Avem 30 de hectare teren arabil, luat in arenda, dar si proprietate personala. Pe acesta cultivam circa 7 hectare de triticale, ovaz, orz, porumb, pentru masa verde a animalelor. Pe langa acestea avem si culturi cu o valoare proteica ridicata, precum lucerna si mazare furajera”, explica Simona Prodan.

In primele luni de viata, mai exact de la 2 saptamani, caprele sunt hranite lucerna, precum si cu un mix furajer format din grau, orz, ovaz si porumb, cat si cu suplimente de calciu. Odata ce devin mature si pregatite pentru monta, ratia de lucerna se reduce, compensandu-se cu un mix de cereale format din porumb, triticale, ovaz, floarea-soarelui, mazare furazarea, precum si sroturi de soia.

Ratii furajere personalizate, dezvoltate de IBNA

Pentru a dezvolta ratii specifice de hrana exemplarelor din rasa Saanen, in vederea obtinerii unei lactatii cat mai mari, familia Prodan a beneficiat si de suportul specialistilor de la Asociatia Nationala a Crescatorilor de Capre din Romania, precum si datorita Institutului de Biologie si Nutritie Animala (IBNA) – Balotesti.

„Datorita Asociatiei Nationale a Crescatorilor de Capre din Romania am reusit sa dezvoltam o colaborare foarte buna cu cei de la INBA, in vederea unor retete personalizate pentru ferma noastra. Acestea ne-au fost realizate cu ajutorul dl. Dr. Ing. Ilie Voicu. Totul a pornit de la niste analize pentru a se determina cat se poate de clar valoarea proteica si continutul energetic de care au nevoie caprele. De exemplu, inainte de aceasta colaborare, noi nu aveam valoarea proteica in afara de lucerna, in mixul de cereale. Am adaugat apoi floarea-soarelui, tarate sau sroturi de soia. Astfel, productia de lapte a crescut cu circa 20-30%, intr-un interval de 2-3 saptamani”, explica Simona Prodan, administratorul fermei „CapriFarm”.

Chiar daca au venit de la mii de kilometri departare, exemplarele din rasa Saanen s-au adaptat usor la clima mult mai blanda a Romaniei. „Un lucru care ne-a mirat, atunci cand le-am adus, a fost ca ele mancau acolo concentrate si brichete ca si furaj. Noi le-am asteptat cu lucerna proaspata, dar cateva zile nu s-au atins deloc. Se duceau in alta parte si mancau paie. Pe langa acest lucru, este foarte important ca animalele sa nu fie tinute in umiditate sau in curenti de aer. Este foarte nociv pentru ele. Noi avem la ferma un sistem electronic prin care masuram umiditatea in interiorul adapostului, care trebuie sa fie un jur de 40%-60%”, explica Simona Prodan.

Distributia laptelui se realizeaza prin automate

Pentru a ajunge cat mai usor pe masa cumparatorului si pentru a evita stocurile de materie prima, laptele de capra produs in ferma familiei Prodan este comercializat cu ajutorul unui automat amplasat in orasul Targoviste, la pretul de 5 lei pe litru.

„Ne-am gandit de la inceput sa folosim aceasta metoda, deoarece trebuie sa ajungi cat mai repede, cu laptele proaspat, pe masa cumparatorului. Vrem sa instalam doua automate si in Bucuresti, in acest an. Din laptele intors de la automat, pentru ca il schimbam zilinic, noi mai facem si iaurturi, precum si branza. Am inceput sa colaboram cu o firma daneza pe partea de cheaguri si speram ca in scurt timp sa avem noi produse pentru comercializare”, ne-a impartasit Simona Prodan din planurile sale.

Investitia totala a familie Prodan, atat in animale, precum si in adapost si echipamente, s-a ridicat la suma de 40.000 de euro, banii provenind exclusiv din economiile celor doi soti. „Nu am dorit sa accesam fonduri europene, deoarece e o birocratie prea mare. Am vrut sa facem totul cu banii nostri. Sincer sa va spun, nu am aplicat nici pentru subventie, care este in jur de 27 de lei pe animal, pe an. O suma ridicola in opinia mea, avand in vedere ca efectivul este unul de rasa, cu genetica pura, si monitorizat in permanenta”, ne-a mai spus Simona Prodan, administratorul fermei „CapriFarm”.

Originare din Elvetia, caprele din rasa Saanen au o durata de viata de circa 15-20 de ani, ajungand la maturitate la varsta de 1 an. Laptele caprei Saanen este foarte bine tolerat de organism. De asemenea, datorita proprietatilor pe care le are, laptele este des folosit si la obtinerea unei game largi de produse cosmetice: sapun, sampon, creme de fata si de corp.

Share on Facebook