In tot mai multe gospodarii din Romania a inceput sa-si faca aparitia castravetele amar, o planta de origine asiatica, aclimatizata insa cu succes de cercetatorii legumicoli romani. Fructul exotic, supranumit si „insulina vegetala”, este folosit de firmele din industria farmaceutica pentru tratamentul diabetului zaharat, ceea ce face ca planta sa fie cautata in mod special la export. Pretul unui kilogram de castravete poate ajunge si la 30-40 de lei, spun cei care il cultiva.

Pentru a afla mai multe detalii despre cum se cultiva castravetele amar in Romania am stat de vorba cu Dr. Ing. Costel Vinatoru, coordonator al Laboratorului de Genetica si Ameliorare din cadrul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura din Buzau, specialist care a reusit brevetarea soiului de castravete amar „Rodeo”.

„Originea castravetului amar, care are denumirea stiintifica de Momordica charantia, este putin controversata. Majoritatea specialistilor considera ca zona de origine a aceste plante este Tibet, Nepal, China. In Romania, si in general in Europa, este o planta recenta. In 1992 am reusit sa procur primele seminte. Surpiza a fost ca cele pe care le-am primit de la un ameliorator din Mexic s-au aclimatizat cel mai bine in Romania. Aceasta a fost prima linie, lucrand apoi la obtinerea unor noi soiuri distincte ale castravetelui amar, care, fireste, sa corespunda si normelor internationale. Asa am reusit in cele din urma sa omologam si sa brevetam soiul Rodeo”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Dr. Ing. Costel Vinatoru.

Cultura de castravete amar se poate infiinta in spatii protejate, cat si in camp, planta dezvoltandu-se cel mai bine in zonele calde.

„Se poate cultiva in camp, cat mai ales in spatii protejate. Insa in solar trebuie sa o palisam, sa o legam. Nu suporta sa fie lasata pe sol. Este o planta viguroasa, care creste mult, de aceea are nevoie de sistem de sustinere. Are o capacitate foarte mare de a face bolta in sere. Important de precizat este ca aceasta planta rodeste foarte bine, fiind putin mai tardiva decat castravetele comun. Fructele sunt si ele deosebite, avand o forma zgrunturoasa la exterior. Cand ajung la maturitatea acestea creeaza o usoara explozie, prin aruncarea semintelor in afara fructului, asigurand prin aceasta autoinsamantarea”, ne-a mai explicat Dr. Ing. Costel Vinatoru.

Pentru a obtine cele mai bune rezultate in privinta insamantarii, fermierilor le este recomandat sa infiinteze culturi cu ajutorul rasadurilor.

Cultura poate fi infiintata prin rasad cat si prin semanat direct. Cu toate acestea, rezultate mai bune se planteaza rasaduri. La seminte exista riscul sa nu rasara uniform. Pentru producerea rasadurilor, pentru spatii protejate, este bine sa le semanam undeva la inceptul lunii februarie si sa le plantam undeva in jur datei de 1 aprilie. Pentru camp, este bine sa plantam rasadurile in prima decada a lui martie, iar in jur de 1 mai sa le ducem afara. Daca avem sere sau solarii incalzite, putem planta mai devreme. La semanat direct, putem sa semanam in camp undeva in jurul datei de 15-20 aprilie, iar in solarii dupa 20 martie”, ne-a mai spus cercetatorul.

Pentru cei care intentioneaza sa dezvolte o asemenea cultura in camp, distanta optima de plantare este de circa un metru intre plante si aproximativ 1,5 – 2 metri intre randuri.

Castravetele amar este o planta rezistenta la seceta, datorita radacinilor adanci, insa pentru a atinge productii mai mari este necesara instalarea unui sistem de irigatii.

„Nu este o planta pretentioasa, poate fi cultivata chiar si in sistem ecologic. Este o planta cu rezistenta sporita la seceta, spre deosebire de castravetele comun care este foarte sensibil. Are insa nevoie de irigare, ca toate legumele, insa este important de precizat ca isi conserva bine apa in sol. Emite de exemplu niste lastari care au scopul de a conserva apa in sol. Radacina este si ea una profunda, adanca, reusind sa aprovizioneze planta cu apa din straturile inferioare”, ne-a mai explicat Dr. Ing. Costel Vinatoru.

In ceea ce priveste bolile si daunatorii, castravetele amar poate fi afectat de nematozii de sol. „Acestia pot crea probleme culturilor de castravete amar, reducand productia. Nematozii se instaleaza pe radacina plantei si formeaza nodozitati, malfromatii, si nu fac nimic altceva decat sa se hraneasca cu sucul celular”, spune cercetatorul.

Dupa coacerea fructelor, care dureaza aproximativ 3 luni, fermierii pot recolta productii de pana la 60 tone pe hectar. „Recoltarea se face in spatii protejate undeva la sfarsitul lunii iunie. Afara, undeva dupa 15 iulie incep sa apara fructele, pana toamna tarziu. Are o capacitate mare de productie, se pot depasi si 60 de tone la hectar in ciclu prelungit”, explica Dr. Ing. Costel Vinatoru.

Pe langa soiul omologat „Rodeo”, specialistii Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura din Buzau mai au dezvoltate alte trei soiuri distincte de castravete amar, care ar putea fi omologate in viitor, in functie de resursele financiare ale Statiunii.

Pana atunci insa, fermierii au la dispozitie seminte si rasaduri din soiul Rodeo, pe care le pot achizitiona direct de la SCDL Buzau.

Castravetele amar are o gama larga de intrebuintari si in gospodarie. De exemplu, semintele se pot presara in mancare, iar din castravetele uscat se poate face ceai. Potrivit unor studii, castravetele amar are capacitatea sa sustina un nivel sanatos de zahar in sange, datorita compusilor charantin si momordicin. De asemenea, datorita substantelor active pe care le contine, castravetele amar poate ajuta si la mentinerea unui nivel normal al trigliceridelor si colesterolului din ficat si din sange.

Share on Facebook