Dupa ce au muncit pe meleaguri straine mai bine de 13 ani, Ionela si Petru Morar, originari din Alba Iulia, au revenit in Romania si au pus pe picioare o livada de aproape 22 de hectare, cu peri, piersici si ciresi. Desi au intampinat unele greutati, de ajutor au fost si fondurile europene de 500.000 euro pe care le-au accesat pentru a dezvolta ferma pomicola. In prezent, familia Morar se poate mandri cu o investitie care da roade, gandindu-se pentru viitor la dezvoltarea unei linii automate de ambalare, precum si la constructia unui depozit.

Ideea de a infiinta o livada a aparut in momentul in care Petru Morar, proaspat reintors in tara, nu gasea aproape pe nicaieri pere romanesti. Uimit si contrariat in aceeasi masura de aceasta situatie, fermierul nu a mai stat pe ganduri si a inceput sa realizeze proiectul unei exploatatii pomicole in tara natala.

„Am venit o data de sarbatori in Romania, chiar de Paste era, si am vrut sa cumpar pere romanesti. Va spun sincer ca nu am gasit. A fost momentul in care m-am decis, alaturi de sotie, sa pornim aceasta investitie. Nu mi s-a parut normal ca intr-o tara unde ai un teren asa de bun sa importi fructe din alte state. Am cautat terenul la mica publicitate si am gasit unul in satul Stauini din Alba. Eram in Spania cand l-am gasit. Nici macar nu l-am vazut cand l-am cumparat, insa pana la urma s-a dovedit a fi in regula, chiar daca este amplasat intr-o zona mai defavorizata sa spun”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Petru Morar.

Astfel, agricultorul din Alba a reusit sa transforme un teren invadat de vegetatia salbatica intr-unul cultivat ca la carte, in mod superintensiv.
„In total, pe suprafata pe care o avem cred ca am depasit 50.000 de pomi. Principala cultura la noi este parul, avem vreo 7 hectare, insa intentionam sa ajungem chiar la 12 hectare. De asemenea, avem 6 hectare de piersica si alte 6 de cirese.

Pe langa numarul mare de pomi, in ferma pomicola a familiei Morar se folosesc soiuri straine, in general provenite din Spania.

„Am vrut sa folosesc niste soiuri care stiu ca functioneaza cam peste tot in lume. Din punctul meu de vedere un soi trebuie sa aiba mai multe calitati. De exemplu, sa fie rezistent, productiv, sa fie precoce, iar fructul sa reziste cat se poate de bine la pastrare. Nu in ultimul rand, trebuie sa incante si consumatorul prin gustul sau”, ne-a mai spus fermierul.

La suprafata lucrata de Petru Morar, stropirile, erbicidatul si tocatul se realizeaza mecanizat. De asemenea si lucrarile de taiere sunt realizate cu foarfece electrice. In mod manual sunt realizate lucrarile de rarire si de recoltare.

Dezvoltarea fermei pomicole din Alba s-a facut si pe baza accesarii fondurilor europene nerambursabile. Astfel, familia Morar a accesat prin masura 121, din vechiul PNDR, suma de 500.000 de euro, din care 300.000 de euro au fost nerambursabili.

„Acum doi ani am incheiat proiectul, suntem inca tre ani in faza de control. Cu banii europeni am reusit sa construim livada, sa realizam sistemul de irigare, care a presupus si construirea unui lac artificial, pregatirea terenului si achizitionarea utilajelor necesare. A fost destul de greu, au intervenit si unele lucrarui neprevazute, insa am reusit cu eforturi samergem mai departe. E foarte important sa fii prezent tot timpul la livada, sa ajustezi din mers ceea ce nu functioneaza”, ne-a mai explicat Petru Morar.

In ceea ce priveste valorificarea, cei doi soti au vandut majoritatea marfii catre angrosisti, insa nu au fost putine momentele in care au iesit si ei doi la vanzare in pietele din Alba Iulia. „Vindem in general in orasele apropiate, Alba, Hunedoara, Deva, Cluj. Am avut si un contract cu un lant de magazine si speram in curand sa mai avem unul, mai ales ca productia e din ce in ce mai mare. De exemplu, anul acesta ne asteptam la o productie de peste 100 de tone de fructe”, ne-a mai spus fermierul.

Pentru viitor, familia Morar isi doreste o extindere a suprafetei cultivate si, de asemenea, accesarea unui nou proiect cu fonduri europene pentru realizarea unui spatiu de depozitare si a unei linii de ambalare.

Share on Facebook