Chiar daca sunt originari din tari precum Bolivia si Peru, cartofii mov au inceput sa fie cultivati tot mai mult si in Romania. Fermierii nostri au devenit interesati de cartoful mov, mai ales ca acesta se comercializeaza la preturi duble, uneori chiar triple, fata de cei obisnuiti.

Unul dintre cultivatorii romani de cartofi mov este si argeseanul Ilie Madalin, care a infiintat anul trecut prima sa cultura de cartof mov, pe o suprafata de 1.000 mp, in localitatea Budeasa Mare. Anul acesta, suprafata cultivata a fost marita la 7.000 mp, iar in viitor Ilie Madalin isi propune sa ajunga pana la 2 hectare.

„Am inceput sa cultiv cartofi mov dupa ce am citit mai multe articole despre acestia pe internet. Initial nu am dat o atentie prea mare, insa documentandu-ma am ajuns la concluzia ca este intr-adevar o cultura in care merita sa investesti. Am inceput cu 1.000 de mp, anul trecut. Mi-am oprit in mare parte samanta, iar anul acesta am extins suprafata pe 7.000 mp. Urmeaza ca la anul sa imi dublez suprafata si sper sa ajung la aproape 2 hectare”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Ilie Madalin.

Avand in vedere numeroasele calitati nutritive ale acestora, cartofii mov sunt vanduti in general cu preturi duble fata de soiurile obisnuite de cartof.

„Anul trecut, cartoful mov de consum l-am vandut cu 8 lei. Anul acesta a fost cam 7 lei, deoarece am avut o cantitate mai mare. Pentru cartoful de samanta, pretul este de circa 15 lei pe kilogram. Preturile sunt cam duble, uneori aproape triple fata de cei obisnuiti”, ne-a mai spus cultivatorul din Arges.

Suprafata insamantata cu cartofi mov a lui Ilie Madalin contine in proportie de 85% soiul „Purple peruvian”, restul fiind ocupat de soiul „Salad Blue”. Cultivatorul afirma ca soiurile de cartof mov pot oferi o productie aproape dubla fata de cei albi, de aproape 30-35 de tone pe hectar.

In ceea ce priveste plantarea propriu-zisa, aceasta nu difera aproape deloc fata de insamantarea cartofilor obisnuiti. Perioada optima de plantare a cartofilor mov este in intervalul martie – aprilie, potrivit cultivatorului din Arges.

„Pregatirea terenului incepe inca din toamna. Primul lucru pe care trebuie sa-l facem, foarte important, este sa administram terenului circfa 3 tone de gunoi de grajd vechi, la o suprafata de 1 hectar. Apoi, vom face aratura de toamna, la o adancime de 30-35 cm. In primavara, cu 2-3 zile inainte de a incepe plantarea vom marunti foarte bine terenul. Cu cat maruntim mai bine, cu atat vom ajuta cartoful sa se dezvolte mai armonios. Un sol optim pentru cartoful mov este cel usor nisipos, cu un pH intre 5-6”, explica Ilie Madalin.

In ceea ce priveste densitatea de plantare, cultivatorul din Arges recomanda folosirea unei distante de circa 20-25 cm intre ei si o distanta de aproximativ 60-70 cm intre randuri.

Pentru a infiinta o cultura de cartofi mov pe o suprafata de un hectar, un fermier are nevoie de circa 2-3 tone de cartof de samanta, costul ridicandu-se la nu mai putin de 8-9.000 de euro.

„Daca avem un an favorabil, productia poata sa fie intre 30-35 de tone la hectar. Eu sincer incurajez infiintarea unor astfel de culturi. E nevoie de o promovare mai puternica”, ne-a mai spus Ilie Madalin, care a creat si o pagina de Facebook dedicata cartofilor mov – „Agro Violette”.

Pentru cartoful mov, daunatorii si bolile sunt aceleasi ca si la cartofii obisnuiti. „Trebuie sa-i ingrijim precum cei albi. Mana de exemplu ii afecteaza si pe cei albi, dar si pe cei mov. Gandacul de Colorado de asemenea. Un aspect important insa este curatenia, adica sa avem in cultura de cartof mov un sol aerisit, fara buruieni”, a mai declarat Ilie Madalin.

Cartofii mov se presupune ca au fost printre primele varietati de cartofi adusi din America de Sud, unde si astazi sunt plantati pana la inaltimi de 1400 de metri. Culoarea mov vine de la antocianine, care este un puternic antioxidant ce impiedica dezvoltarea celulelor canceroase. Aceasta substanta se regaseste si in fructele de padure, mure, afine. Datorita antioxidantilor puternici cartofi mov – albastri ajuta la scaderea tensiuni arteriala si la reducerea greutati corporale.

Share on Facebook