O idee de afaceri tot mai populara printre fermierii care detin suprafete mici de teren este cea a culturii de bame, o planta ale carei seminte sunt vandute si cu 200 lei/kg. Pe langa acest tip de valorificare si pastaile se pot comercializa la preturi bune, mai ales daca agriculturul iese cat mai timpuriu cu recolta.

Unul dintre putinii cultivatori de bame din Romania este Gheorghe Papurica, in varsta de 52 de ani, care, in urma cu sase ani, a decis sa isi infiinteze propria sa cultura experimentala din micile pastai exotice, in comuna Cosoba, Giurgiu. Acolo, micul fermier lucreaza o suprafata de circa 6.000 mp, avand plantate numeroase culturi, de la aronia, capsuni si trandafiri pentru dulceata, pana la bame, lophantus anisantus si chiar lavanda.

„Am avut o mica afacere, insa am fost nevoit sa o inchid, astfel m-am gandit sa incep mai multe culturi experimentale. Printre ele s-a numarat si cea de bame, planta pe care eu o stiam inca din copilarie, atunci cand mama mea pregatea in special ghiveciul de legume, la care adauga si cateva bame. Am regasit cateva seminte foarte vechi, insa acelea nu au germinat. Totusi, am vrut sa reinfiintez cultura si am cumparat cateva seminte din Bulgaria”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Gheorghe Papurica.

In prezent, micul fermier cultiva trei soiuri de bame: Clemson, cu o capsula verde, care poate ajunge pana la 18-20 cm lungime, Steaua lui David, care de asemenea are o capsula verde, ceva mai scurta, precum si soiul Bourgundy, unde pastaia este rosie, cu o lungime de 18-20 cm. „Semintele eu le-am cumparat din Bulgaria. Bamele pot ajunge la o inaltime de aproape 2,5 m., de aceea le-am sustinut cu niste spalieri. De asemenea, spre deosebirea de bama romaneasca, la aceste soiuri poti prelucra mult mai bine pastaia, pana la 7-8 cm”, ne-a mai spus agricultorul.

Cei care sunt interesati sa cultive bame trebuie sa stie ca aceasta planta este una termofila, ceea ce face ca perioada optima de seamanare sa fie dupa jumatatea lunii mai. „Trebuie sa aiba soare, iar terenul sa nu fie cu buruieni. Un sol bun este cel care este afanat, pe care nu balteste apa. De asemenea, conteaza mult ca plantatia sa fie irigata”, ne-a mai spus fermierul.

Plantarea bamelor se realizeaza prin intermediul rasadurilor, pe care Gheorghe Papurica le pregateste incepand din luna aprilie. „Eu le insamantez in alveole, am un mic solar. In functie de vreme, acestea se vor semana direct in camp, dupa 15-20 mai, cand temperatura este de peste 14-15 grade Celsius. Rasadul il seman la o adancime de circa 15 cm. Se trage pamant langa planta, deoarece vara ea va avea caldura la radacina. Eu le-am pus pe folie de capsuni”, ne-a mai povestit fermierul.

Pentru a obtine o productie cat mai buna, cultura de bame are nevoie si de fertilizare. „Eu nu folosesc pesticide in gradina mea, prin urmare produsele pe care le folosesc sunt in general pe baza de alge marine. Apoi utilizez si maceratul de urzica si del de coada calului. Imi produc si singur ingrasamantul, astfel gunoiul de grajd il las la fermentat 10 zile, dupa care il amestec cu 9-10 parti de apa. Uneori mai folosesc si laptele. La 2 l de lapte adaug si 4 l de apa. Am avut o surprinza sa constat cum o mana agresiva a disparut in 4 zile cu un astfel de tratament”, explica Gheorghe Papurica.

Recoltarea primelor pastai de bame poate incepe de la inceputul lunii iulie, insa in general cultivatorii le lasa pe acestea pentru sa se coaca pentru samanta.

„Ca productie, de pe un hectar se pot obtine intre 1,5 si 6 tone de bame, in functie de soi, tehnologia aplicata si de irigatii. De asemenea, de pe un hectar putem avea cam 500-700 kg de seminte. Important de precizat e ca infiintarea unei astfel de culturi este oarecum scumpa. La hectar sunt necesare cam 10-12 kg de samanta. Pe un metru patrat se pun cam 60 de seminte (5 grame)”, spune fermierul.

Pretul unui kilogram de samanta de bame porneste de la 100-150 lei si poate ajunge usor pana la 200 de lei. De asemenea, cultivatorul ne-a spus ca a vandut pastai de bame cu 25 lei/kg, in supermarket acestea ajungand pana la 40 lei/kg.

„Anul trecut le-am vandut sub forma proaspata. Problema este ca prea putina lume le cunoaste. Din 10 clienti 8 au avut o grimasa cand am pomenit de bame. Am descoperit ca multi dintre acestia au o asemenea reactie deoarece au mancat preparate din bame, insa gatite prost. Bama are un mucilagiu. Daca e fiarta foarte mult, iar bama nu e in prealabil oparita in apa, cu putina sare si otet, ea se sparge si acel mucilagiu se revarsa in mancare”, ne-a mai spus Gheorghe Papurica.

Asemanatori cu castravetii ca forma, bamele sunt niste plante deosebit de nutritive, fiind sarace in calorii, insa extrem de bogate in vitamine si minerale. Bamele contin calciu, zinc, fibre, acid folic, betacaroten, potasiu, magneziu, cat si vitaminele A, B6 si C.

Desi nu exista documente cu privire la felul sau de raspandire, planta ar fi originara din Etiopia. Inca din secolele XII-XIII, egiptenii foloseau denumirea araba a plantei, ceea ce sugereaza o origine orientala. Din Arabia, bamele s-au raspandit in Europa de sud, ajungand in cele din urma chiar si peste Oceanul Atlantic, in America de Sud, iar ulterior si in America de Nord.

Share on Facebook