Cultura de bame devine pe zi ce trece o idee de afaceri tot mai interesanta pentru fermierii care nu detin suprafete mari de teren. Cei care seamana legume timpurii de exemplu, pot infiinta cu succes o cultura de bame, avand in vedere ca perioada optima de plantare incepe de la mijlocul lunii mai. Pe langa productia de pastai, valorificarea semintelor de bame se poate dovedi o activitate de asemenea profitabila, in contextul in care un kilogram de samanta de bame se vinde cu preturi indepand de la 100 lei.
Dupa ce a descoperit in gradina bunicii micile pastai exotice, Florian Filip, un tanar din Buzau, s-a hotarat acum sase ani sa isi infiinteze propria sa cultura experimentala de bame, pe o suprafata de 1.000 mp.
„Cand eram mai mic, bunica mea avea in gradina cate randuri bame, dar imi aduc aminte ca nu prea imi placea gustul lor. Cu timpul insa, le-am redescoperit si am zis ca merita sa infiintez o suprafata putin mai mare, de circa 1.000 mp. Am simtit ca exista si un potential destul de mare de comercializare, in special al semintelor”, povesteste, pentru StiriAgricole.ro, Florian Filip.
Cei care doresc sa infiinteze o cultura de bame este important sa stie ca perioada optima de seamanare este dupa jumatatea lunii mai, atunci cand temperaturile sunt de circa 25 de grade celsius. „Este o planta termofila, care cel mai bine se planteaza dupa jumatatea lunii mai. Nu are pretentii prea mari la sol. Este important doar ca solul sa fie afanat, drenat, pentru a nu balti apa. Altfel, exista sanse mari ca planta sa putrezeasca”, explica tanarul buzoian.
Pentru a obtine o productie cat mai mare, precum si pentru a avea pastai cat mai fragede, fermierilor le este recomandat sa irige cultura de bame cel putin o data pe saptamana. „Planta are o rezistenta destul de mare la seceta, in special datorita radacinii pivotante. Cu toate acestea, ca sa avem niste pastai fragede si o productie buna trebuie sa o udam cam o data pe saptamana”, explica Florian Filip.
Plantarea bamelor se realizeaza in general pe biloane, la o distanta de circa 40 cm intre plante si 70 cm intre randuri. „Infiintarea unei culturi de bame este de preferat sa se faca pe biloane, in primul rand ca se evita baltirea apei, iar in al doilea rand pentru ca se incalzeste mai repede, fortand astfel dezvoltarea plantei. Semanatul se realizeaza la o distanta mica, de circa 1 cm adancime. Se da apoi cu pamant ca sa se astupe semintele. Se pot forma mici cuibulete cu 2-3 seminte. Din semintele care germineaza se alege planta cea mai viguroasa si se lasa ca sa se dezvolte. Poate ajunge pe la o inaltime de 1,5 metri”, precizeaza Florian Filip.
Pentru a-si procura semintele din propria cultura, un fermier trebuie sa lase pastaile pana tarziu in toamna pentru a se usca. „Primele pastai aparute se lasa pe planta pana in toamna, pentru ca semintele din interiorul lor sa se coaca. Atunci se scot semintele. Pentru pastaile destinate consumului, acestea trebuie recoltate pana cand pastaia ajunge la 2 cm”, ne-a mai explicat cultivatorul.
Pretul unui kilogram de samanta de bame porneste de la 100 lei si poate ajunge usor pana la 200 de lei. Pentru a infiinta un hectar de bame, un fermier are nevoie de circa 10-12 kg de samanta.
„Productia la hectar este de circa 6-7 tone de pastai proaspete. Ele trebuie insa repede valorificate, deoarece se oxideaza si se innegresc. Exista trei soiuri de bame: cele cu pastai galbene, aceasta fiind si cea mai productiva planta, exista apoi cele cu pastai verzi si rosii, insa acestea sunt mai putin productive. In privinta pretului pentru pastai, o gramada de 100 de pastai este cam 4 lei, iar un kilogram circa 30 de lei”, mai afirma tanarul buzoian.
Florian Filip spune ca piata bamelor in Romania este una diferita de la an la an, existand insa o cerere importanta in privinta semintelor. „Anul acesta eu am vanduta multa samanta. In anii trecuti pot spune ca am realizat mai putin acest lucru. Piata insa fluctueaza”, este de parere cultivatorul.
Cultura de bame are o serie de boli si daunatori care insa nu provoaca daune importante recoltei. Pentru a-si proteja plantele, Florian Filip utilizeaza in general tratamente bio, in special zeama bordeleza.
„Daca avem un pamant care retine umezeala, pot aparea o serie de nematozi care ataca radacina. Planta ajunge sa se usuce. Mai sunt de asemenea o serie de daunatori care ataca pastaia, o inteapa, depune oua respectiva larva, iar planta nu mai e buna de consum. Ca boli, poate aparea fainarea, in special in anii ploiosi. Pentru a combate daunatorii si fainarea utilizez zeama bordeleza. Oricum, pagubele nu sunt mari”, a mai spus cultivatorul.
Desi nu exista documente cu privire la felul sau de raspandire, planta ar fi originara din Etiopia. Inca din secolele XII-XIII, egiptenii foloseau denumirea araba a plantei, ceea ce sugereaza o origine orientala. Din Arabia, bamele s-au raspandit in Europa de sud, ajungand in cele din urma chiar si peste Oceanul Atlantic, in America de Sud, iar ulterior si in America de Nord.
Asemanatori cu castravetii ca forma, bamele sunt niste plante deosebit de nutritive, fiind sarace in calorii, insa extrem de bogate in vitamine si minerale. Bamele contin calciu, zinc, fibre, acid folic, betacaroten, potasiu, magneziu, cat si vitaminele A, B6 si C.
