Prima cultură de muştar din judeţ a fost înfiinţată, în acest an, ca alternativă la cultura tradiţională de cartofi, care a devenit nerentabilă, din cauza importurilor ieftine. Primul care a avut acest ”curaj” este directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Torok Jeno, care a decis să cultive şase hectare cu muştar, pentru a vedea dacă această cultură rezistă condiţiilor din judeţ, scrie Agerpres.

Iniţial, spune Torok Jeno, au fost mai mulţi producători interesaţi dar, ulterior, a rămas singur şi a decis să facă această încercare, având în spate şi experienţa cultivării muştarului ca îngrăşământ verde.

”Eu am lucrat în cercetare şi trebuie să am curaj. În plus, am folosit muştarul ca îngrăşământ verde şi în această primăvară mi-a venit ideea cultivării muştarului ca şi cultură de consum. Iniţial, discuţia a fost cu mai mulţi producători, dar ulterior am rămas singur”, a declarat pentru AGERPRES Torok Jeno.

În ciuda optimismului afişat, directorul DADR Harghita recunoaşte că a avut emoţii după semănat, atunci când răsărirea era neuniformă şi când s-a confruntat şi cu un atac al dăunătorilor. Vremea bună din ultima perioadă, cu precipitaţii abundente, a favorizat dezvoltarea plantelor de muştar, care acum sunt foarte frumoase.

”Acum şi-au revenit plantele, arată foarte bine şi au o înălţime de până la 1,2 metri. Am semănat în 13 aprilie şi preconizăm că în prima jumătate a lunii august va avea loc şi recoltarea. Sper că Dumnezeu va ţine cu noi”, a explicat Torok Jeno.

Acesta a precizat că se află în discuţii cu fabrica de prelucrarea muştarului din localitatea harghiteană Târnoviţa şi, dacă recolta va fi bună, se gândeşte deja la creşterea suprafeţei.

”Producţia este foarte variată la cultura muştarului, fiind cuprinsă între 800 şi 1.800 kilograme la hectar. (…) Dacă reuşesc să produc 1.500 de kilograme la hectar şi preluarea va fi bună, mă gândesc să cresc suprafaţa. Dar, toamna se numără bobocii. Oricum, dacă reuşim, s-ar putea ca anul viitor să mai intre şi alţii cu până la 50-60 hectare, atât cât fabrica este în stare să prelucreze din producţia judeţului”, a spus şeful DADR Harghita.

Torok Jeno a explicat că, în ultimii ani, producătorii de cartofi din judeţ au început să se reorienteze spre alte plante, din cauza faptului că această cultură nu mai este profitabilă. Unii au cultivat sfeclă de zahăr, alţii orz de toamnă, iar alţii au decis să cultive plante furajere.

În acest an, în premieră, suprafaţa cultivată cu cartofi din Harghita a scăzut sub zece mii de hectare, în condiţiile în care, în urmă cu zece ani, în judeţ erau cultivate 14.700 hectare. Scăderea suprafeţei a fost influenţată de faptul că producătorii de cartofi nu au mai putut, în ultimii ani, să-şi valorifice recolta şi au ajuns, în unele cazuri, să arunce cartofii la gunoi

Share on Facebook