După ce LAPAR și ProAgro au anunțat că vor solicita ministrului Agriculturii să ceară o nouă derogare privind utilizarea neonicotinoidelor, Greenpeace a inițiat o petiție împotriva acestor demersuri.
„Domnule Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin prezenta vă solicit să nu întreprindeți demersurile necesare emiterii de derogări de la prevederile (EU) 485/2013 și să nu recurgeți la emiterea unor noi astfel de derogări în anul 2015. Consider că România trebuie să se conformeze deciziei luate la nivelul Întregii UE privind interdicția folosirii celor 3 pesticide din clasa neonicotinoidelor pentru impregnarea semințelor necesare înființării de culturi începând cu anul 2015. Vă solicit în schimb să dispuneți începerea de urgență a acțiunilor de definire și implementare în agricultura română a măsurilor necesare reducerii impactului dăunătorilor vizați de aceste pesticide prin metode specifice managementului integrat al dăunătorilor, potrivit obligațiilor ce revin României conform directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009”, se arată în petiția împotriva unei noi derogări privind utilizarea neonicotinoidelor, inițiată de Greenpeace.
În 24.05.2013, Comisia Europeană a emis Regulamentul (EU) 485/2013 prin care se interzice utilizarea în UE a 3 pesticide folosite la tratarea semințelor unei serii de culturi agricole datorită riscului de a afecta albinele și alți polenizatori. Interdicția, valabilă pe o perioadă de 2 ani începând cu 1 decembrie 2013 a fost anulată pe teritoriul României prin decizia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a emis, în anul 2014, două derogări succesive de la aceste prevederi permițând comercializarea în continuare a semințelor impregnate cu aceste substanțe.
Pesticidele în cauză se numesc Clotianidin, Imidaclorpid și Tiametoxam și aparțin unei noi clase de pesticide numite neonicotinoide (popular numite și neonice) introduse pe piața europeană la începutul anilor 2000, caracterizate printr-o mare eficiență (sunt de 7.000 de ori mai toxice decât DDT), se arată în comunicatul emis de Greenpeace.
„De-a lungul timpului experiența arată că majoritatea pesticidelor considerate la un moment dat salvatoare pot provoca efecte nefaste asupra mediului sau sănătății umane, fapt care a dus la interzicerea lor, așa cum este și cazul DDT-ului menționat mai sus. Și în cazul neonicelor apicultorii au constatat efecte negative asupra albinelor care inițial au fost subestimate”, se precizează în documentul citat.
Expunerea la neonice a albinelor prin nectarul, polenul toxic sau exudarea unor lichide ale plantelor crescute din sămânță tratată sau prin praful care se ridică la însămânțare provoacă diferite efecte adverse pornind de la manifestări subletale, adică albinele nu mor, dar le sunt afectate grav memoria și comportamentul, până la intoxicații acute și cronice. Un studiu publicat în 2013 de Agenția Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA), organism consultativ oficial al Comisiei Europene a confirmat cele de mai sus, stând de fapt la baza interdicției folosirii neonicelor prin regulamentul UE în discuție, menționează sursa citată.
„În ultimele zile au apărut semnale clare, în ciuda repetatelor luări de poziție ale apicultorilor români, care confirmă temerile noastre că MADR cedează încă odată presiunilor venite prin producătorii agricoli sprijiniți de marile firme transnaționale care produc și comercializează pesticide de a notifica la Comisia Europeană noi derogări de la Directiva (EU) 485/2013 pe teritoriul României pentru anul 2015”, se arată în comunicatul emis de Greenpeace.
Federația ROMAPIS a protestat anul trecut la sediul MADR, cerând ministrului Agriculturii să nu solicite o nouă derogare Comisiei Europene privind utilizarea neonicotinoidelor.
