În vreme ce multe alte centre de cercetare agricolă sunt în pragul falimentului, există și unități care pun România în prim plan la scară mondială. Unul dintre acestea este Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa-SCDP, unde o echipă de oameni de știință lucrează la dezvoltarea și adaptarea la condițiile pedoclimatice din țara noastră a prunului-minune (HoneySweet), care este imun la vărsatul prunului. Însă, aria cercetărilor de la Bistrița a fost extinsă, fapt care va contribui la găsirea de soluții practice de combatere a bolilor care afectează livezile din întreaga lume.
Stiriagricole.ro a stat de vorbă cu dr. Michel Ravelonandro, unul dintre cei mai reputați cercetători mondiali în domeniul biotehnologiilor, care ne-a vorbit despre noile descoperiri în combaterea celui mai periculos patogen viral al prunului, denumit Plum pox (PPV), și rolul echipei de la Bistrița, condusă de un tânăr cercetător, Ioan Zagrai, în acest proiect de cercetare internațional, cu implicații majore în pomicultură.
Stiriagricole.ro: Domnule Dr. Michel Ravelonandro, sunteți unul dintre coordonatorii echipei de cercetători care a reușit să dezvolte un soi nou de prun, rezistent la atacul celui mai periculos patogen viral al prunului denumit Plum pox (PPV). Ce anume v-a determinat să abordați problematica ameliorării rezistenței prunului la PPV prin inginerie genetică și care este rezultatul acestei munci?
Dr. Michel Ravelonandro: De peste 65 de ani, virusul Plum pox, care provoacă boala denumită Sharka, este răspândit pe întreg continentul european. În timp ce producția de fructe la speciile pomicole sâmburoase este serios afectată de pierderile cauzate de impactul bolii, eu am fost însărcinat de către INRA Franța să dezvolt un program bazat pe virologie moleculară și biotehnologie pentru combaterea virusului Plum pox.
Întrucât clonele convenționale de Prunus testate în condiții de câmp și-au arătat slăbiciunea lor de a fi sensibile, am încercat să obțin rezistența la virus prin inginerie genetică. Interesul pentru obținerea rezistenței la Plum pox fiind printre preocupările mele, am inițiat o colaborare mutuală cu dr. Ralph Scorza de la USDA-ARS Appalachian Fruit Research Station pentru a obține prun rezistent la virus, prin inserarea genei capsidale a PPV în genomul prunului. Astfel, am reușit să obținem prunul transgenic HoneySweet, cu un nivel foarte ridicat de rezistență la virusul Plum pox.
Stiriagricole.ro: Presa din întreaga lume a numit soiul HoneySweet Plum „prunul minune”, deoarece rezistă atacului PPV. Cum funcționează mecanismul rezistenței? Există o simbioză între pom și virus? De fapt, prin ce se deosebește prunul HoneySweet de alte soiuri de prun convențional?
Dr. Michel Ravelonandro: Design-ul se bazează pe expresia genei capsidale (CP) a virusului Plum pox și, prin urmare, am încercat inserarea și exprimarea acestei gene în plante. Analizând rezultatele transformării, am constatat că transferul genei a reușit în proporție de 80%, însă cea mai interesantă clona, care a fost în minoritate, nu exprima gena capsidală. La interacțiunea cu virusul, controversata clona HoneySweet s-a dovedit a fi rezistentă la PPV, devenind astfel atractivă pentru studiu. În acest fel, am fost motivați să aflăm mai multe despre HoneySweet.
Strategia noastră a constat în a analiza „cutia neagră” de la „bordul” plantei. De ce gena virală inserată nu se exprima? Care este relația dintre gena virală și rezistența la virus? Aplicată la HoneySweet, cum poate pomul să aibă o rezistență eficientă la orice tulpini ale virusului Plum pox? Multiplicat și studiat în diferite țări ale Uniunii Europene, prunul HoneySweet se comporta identic.
Referitor la mecanismul implicat, acesta este denumit „silencing” („silențiere”), un mecanism molecular care implică reglarea naturală a genelor și care este capabil să distrugă virusul prin scindarea ARN-ului viral. Sistemul de apărare al acestor plante vizează în mod specific secvențele virusurilor omoloage și nedorite introduse prin intermediul afidelor vectori sau, involuntar, de către om, prin altoire. Prunul HoneySweet este substanțial asemănător cu prunul convențional, de care diferă însă prin nivelul ridicat de rezistență la virusul Plum pox, o caracteristică extrem de dorită de peste șapte decenii.
Stiriagricole.ro: Din studiile derulate, care sunt principalele avantaje ale introducerii în cultură a soiului de prun HoneySweet?
Dr. Michel Ravelonandro: Studiile de protecție a plantelor au servit ca referințe suport al eficienței biotehnologiilor vegetale. Cazul fără precedent al prunului HoneySweet, care nu a putut fi infectat cu PPV prin intermediul afidelor virulifere, relevă potențialul unei reduceri a numărului de tratamente cu insecticide, iar de aici putem discuta de avantaje precum costuri mai reduse cu tratamentele fitosanitare, protejarea mediului de abuzul utilizării pesticidelor și un consum de prune cu mai puține reziduuri de pesticide.
De asemenea, pierderile de producție și calitate a fructelor cauzate de PPV sunt eliminate în totalitate. Prunul HoneySweet este primul produs de acest fel, un prun care reprezintă, din punct de vedere academic, o plantă prietenoasă în condiții de siguranță în lupta împotriva bolii Sharka, indiferent de tulpinile și izolatele din orice condiții geografice.
Stiriagricole.ro: Înțeleg că la cercetările care au vizat prunul HoneySweet au participat mai multe țări, printre care și România. Ce ne puteți spune despre cercetările din țara noastră?
Dr. Michel Ravelonandro: Orice cercetător din Europa este foarte mândru să fie într-o rețea internațională și să-și arate potențialul legat de competența lui. Laboratoare din mai multe universități și instituții din UE, printre care și SCDP Bistrița, au exprimat inițial îndoieli cu privire la momentul și modul în care instituția va aplica biotehnologia.
Cercetătorii români au asigurat un nivel înalt de competență mai întâi la experintele din seră și, ulterior, la cele extinse în câmp, acestea din urmă reflectând situația reală a interacțiunii plantă-patogen. În prezent, cercetătorii de la SCDP Bistrița au o obligația morală de a arăta și de a dezvolta valorile științifice în direcția menționată.
Stiriagricole.ro: Activiștii de mediu susțin că introducerea în cultură a soiului de prun HoneySweet ar putea afecta ecosistemul. Sunt justificate astfel de temeri?
Dr. Michel Ravelonandro: Permiteți-mi să explic în primul rând că, deși din punct de vedere politic, unele țări resping OMG-urile, nu există niciun motiv pentru care știința să fie restricționată. Una dintre întrebările pertinente este dacă țara mea are nevoie de ele? Această este o întrebare clasică, însă răspunsul nu poate fi rațional sau logic! Un guvern al unei țări din UE poate să nu fie de acord cu exploatarea OMG, dar este de acord că știința este deschisă tuturor. Prin exemplul prunului HoneySweet, lumea biotehnologiei are un potențial ridicat de a demonstra că agricultura poate fi mai performantă și mai sigură.
În timp ce noi continuăm să extindem cercetările referitoare la prunul HoneySweet, autorizarea lui pentru cultivare și consum în SUA reflectă primul răspuns la această considerație de către activiști. Ce știm noi despre acest prun? Descoperirile prezente ne dau un indiciu cu privire la modul în care prunul HoneySweet este capabil să scindeze ARN-ul virusului Plum pox și astfel să-l distrugă.
De asemenea, o publicație recentă despre compoziția fructelor arată că nu există nicio diferență între HoneySweet și orice soi de prun convențional. Exceptând caracterul de rezistență la PPV, prunul HoneySweet este substanțial echivalent cu prunul convențional și, prin urmare, nu ar trebui să existe astfel de temeri.
Stiriagricole.ro: Soiul HoneySweet este aprobat pentru cultivare și consum in SUA. Când estimați că instituțiile europene abilitate vor aproba introducerea în cultură a soiului de prun HoneySweet și când vor putea pomicultorii să planteze pomi din acest soi în livezile din România?
Dr. Michel Ravelonandro: Revin asupra considerațiilor SUA și UE. Câtă vreme Sharka nu amenință industria fructelor sâmburoase din SUA, interesul pentru utilizarea prunului HoneySweet nu este foarte ridicat. În schimb, pentru fermierii din UE, unde Sharka este larg răspândită, prunul HoneySweet poate reprezenta o alternativă.
În urmă cu cinci ani a fost creat un consorțiu internațional, intitulat „consortiul HoneySweet”, care reunește mai mulți cercetători din UE, inclusiv din România, care are speranța că toate documentele vor fi gata în timp util pentru înregistrarea dosarului la EFSA. Lucrurile se mișcă, având în vedere ca Dr. Scorza, coautor al prunului HoneySweet, a fost invitat la Bruxelles anul trecut la o reuniune EFSA pentru a prezenta progresul nostru.
Toate activitățile noastre, de laborator și de teren, au servit ca recomandări pentru a demonstra cooperarea de succes dintre instituțiile academice americane și europene. Procesul de autorizare pentru cultivare și consum în UE este partea cea mai dificilă și, deocamdată, nu putem spune când prunul HoneySweet va putea fi cultivat pentru producție în România.
Stiriagricole.ro: Cercetarea este un domeniu extrem de costisitor, dar fără de care nu putem progresa. Există o estimare a costurilor aferente cercetărilor realizate până acum pentru dezvoltarea soiului de prun Honey Sweet?
Dr. Michel Ravelonandro: Sunteți dornici de a cunoaște costurile cercetărilor referitoare la prunul HoneySweet! Eu însumi și toți ceilalți colaboratori care au contribuit în etapa actuală suntem conștienți de propriile costuri. Deoarece prunul HoneySweet este rezultatul unei cooperări între Cercetare și Dezvoltare, costurile cu consumabile, echipamentele etc., sunt foarte greu de evaluat. Este dificil de efectuat o analiză financiar-contabilă detaliată a acestei realizări, deoarece cercetarea a implicat un consorțiu și nu o echipă unică! Aceste studii academice au fost finanțate în parte prin granturi ale UE (PC4, PC5 și PC7). Nu în ultimul rând trebuie menționată pasiunea cercetătorilor pentru studiul prunului HoneySweet și, de aceea, sunt sigur că fiecare contribuabil va recunoaște rezultatele minunate obținute.
Stiriagricole.ro: Aveți în vedere extinderea cercetărilor pentru obținerea de noi soiuri de prun rezistente la virusul Plum pox, astfel încât să existe o diversitate de soiuri cu această caracteristică deosebit de importantă?
Dr. Michel Ravelonandro: Din punct de vedere tehnic, prunul HoneySweet este o realizare de moment. HoneySweet poate fi utilizat în programe de ameliorare genetică. Caracterul de rezistență poate fi ușor transferat la descendenți prin ameliorare convențională, respectiv prin hibridare.
HoneySweet este un ghid valoros pentru dezvoltarea biotehnologiilor vegetale, această clonă fiind un model remarcabil pentru programele de ameliorare care au ca obiectiv creșterea rezistenței la PPV al unor elite. Suntem convinși că „silencing-ul” este un mecanism robust pentru combaterea PPV, în condițiile în care acesta este un patogen de carantină a cărui răspândire se realizează în mod natural prin intermediul afidelor vectori a căror mișcare nu este restricționată de nicio graniță. În contextul globalizării, lumea biotehnologiei are un potențial ridicat de a realiza o industrie a fructelor sâmburoase mai bună și mai sigură.
Stiriagricole.ro: Domnule dr. Ravelonandro, înțeleg că motivul vizitei dumneavoastră în România este o colaborare pe care o aveți cu cercetătorii de la SCDP Bistrița. Despre ce este vorba?
Dr. Michel Ravelonandro: Având în vedere implicarea în aceasta problematică a Dr. Ioan Zagrai de la SCDP Bistrița, România nu este doar prezentă în biotehnologia competitivă, ci și împărtășește din vasta sa experiență în domeniul geneticii prin orientarea către noua generație de pruni modificați genetic. În Europa, sunt necesare și alte cercetări, inclusiv cele referitoare la coexistența dintre HoneySweet și soiuri convenționale de prun compatibile. De aceea, lotul experimental de la SCDP Bistrița a fost conceput pentru a oferi unele date statistice importante despre potențialul de răspândire a trangenei virale. Acest lucru este necesar pentru a repeta în parte o experiență efectuată în SUA, unde mediul este diferit.
Rezultatele vor servi ca îndrumare pentru autoritățile de reglementare europene. În următoarele 36 luni, România se va situa printre țările din UE, dezvoltând programe importante de biotehnologie vegetală împotriva agenților patogeni. Intensificând această luptă împotriva bolii Sharka, echipa condusă de dr. Zagrai a implementat un ambițios program de control al PPV prin tehnici moderne, inclusiv biotehnologie, interacțiune plantă-virus, respectiv detecție virală, protecție a plantelor prin programul de certificare ș.a.m.d. și genetică. Astfel, SCDP Bistrița s-a aliniat la instituțiile competitive din UE pentru un control mai bun și inteligent a bolii Sharka.
Pentru binele României, recomand Guvernului României să sprijine astfel de laboratoare de cercetare. Lăsându-le în condițiile actuale, viitorul lor va fi un dezastru! Stimularea acestei instituții publice este o investiție durabilă pentru salvarea pomiculturii românești.
Stiriagricole.ro: Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
