Într-o perioadă în care rugina grâului și alte boli fac ravagii în lanuri, un cercetător american pare că a găsit soluția care poate ține departe dăunătorii de lanurile de grâu.

Kulvinder Gill, de la Washington State University, a descoperit „cea mai faimoasă genă a grâului”, după cum spune, adică o genă care poate fi folosită pentru a transfera la grâu gene valoroase de la rudele sale sau din alte familii, astfel încât grâul să devină imun sau mai puternic în fața unor boli sau dăunători. Gena a fost denumită „Ph1”.

„Partea cea mai interesantă a acestei gene este că are un potențial enorm în ceea ce privește aplicarea”, a declarat profesorul Kulvinder Gill, care și-a prezentat descoperirea în revista Academiei Națională de Științe a SUA.

De peste 35 de milioane de ani, strămoșii grâului schimbau gene în mod frecvent, ca urmare a încrucișărilor accidentale. Pe măsură ce agricultura s-a dezvoltat, iar grâul a început să fie cultivat în urmă cu circa 10.000 de ani, structura sa genetică s-a schimbat. Astfel, în loc să fie diploid, adică să aibă două seturi de cromozomi, cum au și oamenii, de exemplu, a devenit poliploid, ceea ce înseamnă că, în cazul grâului cultivat, există șapte seturi de câte șase cromozomi.

Din 1958, cercetătorii au început să analizeze posibilitatea ca grâul să aibă o genă care controlează gruparea cromozomilor în timpul reproducerii.

„Dacă această genă nu ar fi existat, ar fi fost haos în nucleu. Șase cromozomi ar fi făcut pereche unii cu alții, iar uneori cinci cromozoni ar fi mers într-o celulă și unul în alta, ceea ce ar fi rezultat o plantă neroditoare. Datorită acestei gene, grâul este rodnic. Fără această genă, ar fi mai mult ca trestia de zahăr, unde e haos în nucleu”, a explicat profesorul Kulvinder Gill.

Totodată, aceeași genă pare să fie responsabilă și de faptul că împiedică încrucișarea cu strămoși din aceeași familie, care pot avea o serie întreagă de trăsături dorite de cultivatori, ca rezistență crescută la boli sau productivitate mai mare.

Share on Facebook