Pentru a asigura bune conditii de crestere a recoltelor si desfasura recoltarile la timp, precum si pentru a prevenii efectele calcatului in picioare a terenului de catre animale, este foarte important ca terenurile agricole sa fie bine drenate. In acest caz santurile si canalele cu rol de drenaj trebuiesc ingrijite si protejate fata de impactul transportului si depunerii sedimentelor, nutrientilor si substantelor chimice transportate de scurgerile de suprafata de pe terenuri.

Curatarirea anuala a unor parti a santurilor si canalelor, favorizeaza evacuarea sedimentelor si preluarea nutrientilor de catre vegetatia specifica cum ar fi stuful, trestia si papura, se arata in Codul de Bune Practici in Ferma, realizat de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie din Bucuresti.

Prin ingradirea acestora se asigura controlul accesului animalelor in vederea reducerii riscurlor de poluare si contaminare, iar un program de curatire a acestora de vegetatie prin rotatie, permite mentinerea habitatelor pentru o gama larga de vietuitoare, inclusiv a acelora care sunt folositoare.

Se vor face controale de rutina temeinice pentru a observa din timp indiciile care anunta aparitia unor probleme cum ar fi scurgerile de suprafata, eroziunea sau degradarea terenului produs de animale, si care pot fi imediat indreptate pentru a se evita cheltuieli suplimentare si poluarea.

In acest scop, se vor desfasura o serie de masuri si actiuni:

  • Tinerea sub control a accesului animalelor si curatirea anuala a santurilor si canalelor, pe portiuni, prin rotatie;
  • Se va evita total accesul animalelor in santuri si canale;
  • Se va curata pe portiuni prin rotatie, vegetatia specifica din acestea, pentru a nu stanjenii captarea sedimentelor din scurgerile de suprafata;
  • Se vor face observatii periodice asupra apei prezente in santuri si canale pentru a semnala eventualele indicii ale aparitiei unor probleme cum ar fi eroziunea (care este indicata de culoarea maronie a apei);
  • Se vor proteja habitatele pe timpul curatarii periodice precum si datorita evitarii totale a accesului animalelor.

Prin asigurarea acestor masuri de control si intretinere a santurilor si canalelor de drenare a terenurilor agricole, precum si a zonelor naturale de drenaj, se vor obtine efecte benefice, cum sunt:

  • Se vor creea bune conditii de cultura si recoltare a productiei agricole;
  • Se reduc costurile de intretinere ale acestora;
  • Se protejeaza sanatatea animalelor;
  • Se protejeaza terenurile agricole fata de riscul diminuarii stratului fertil si se reduc pierderile de nutrienti si cantitatile de sedimente;
  • Se protejeaza si se asigura diversitatea florei si faunei salbatice.

Santurile si canalele existente

Santurile si canalele de drenare sunt cele mai importante sisteme de drenare a terenurilor si de fixare a scurgerilor de suprafata si care prin urmare reduc acumularea apei in sol dar si uscarea prea rapida a acestora in primavara. Practica a demonstrat ca acestea sunt si indicatori utili ai scurgerilor de suprafata si ai eroziunii distructive si excesive, pentru a se putea lua din timp masurile necesare pentru a atenua problemele si a evita cheltuieli costisitoare de remediere.

Este necesar sa se aiba in vedere urmatoarele:

  • Aparitia colorarii in brun a apelor din acestea si deci a prezentei eroziunii si a scurgerilor de suprafata
  • Aparitia unor scurgeri provenite de la dejectii si alte materiale organice
  • Malurile santurilor si canalelor sunt afectate de catre animale prin calcare in picioare sau chiar distruse de catre acestea
  • Absenta vegetatiei specifice precum stuful, trestia si papura.

Acestea pot semnala ca exista posibilitatea unor mari sanse de producere a:

  • Ranirii, afectarii sau infestarii animalelor;
  • Pierderii sau reducerii stratului fertil al solului si a pierdereii de nutrienti prin scurgeri de suprafata si eroziune a terenului;
  • Poluarii apelor;
  • Distrugerii plantelor specifice santurilor si canalelor si a faunei salbatice;

In cele mai multe cazuri, scurgerile de suprafata a terenurilor si eroziunea pot fi abordate la sursa. De aceea este important sa se aplice reguli de management a acestor cai de apa pentru a reduce impactul oricaror probleme care pot rezulta. Este de asemenea posibil sa fie mentinuta o diversitate de habitate importante, urmand regulile urmatoare:

  • Excluderea pasunatului si a accesului animalelor din santuri, canale, gurile de descarcere ale acestora, zone naturale de drenaj, zone umede si cursuri de apa;
  • Verificarea malurilor si a spatiului acestora pentru a observa daca sunt acoperite cu vegetatie specifica care filtreaza apele drenate si stabilizeaza solul; in caz contrar sunt necesare masuri de remediere prin incurajarea plantelor specifice zonelor umede sa se dezvolte si sa creasca;
  • Se va realiza intretinerea anuala a acestora, prin curatire, lasand o mare parte (30-50%) acoperita cu vegetatie;
  • De cate ori este posibil, materialul extras din santuri si canale, va fi impreastiat pe suprafata terenurilor adiacente;
  • Se va verifica periodic, si in special in timpul ploilor sau imediat dupa acestea, pentru identificarea indiciilor poluarilor;
  • Se vor intretine cu regularitate gurile de descarcare ale santurilor si canalelor.

Santuri si canale noi

Fermierii pot avea neplaceri mari in ceea ce priveste degradarea solului si a culturilor, precum si probleme de poluare a apei daca nu iau masurile de control asupra scurgerilor de suprafata. Mai mult, scurgerile, de pe terenurile agricole si din spatiile si zonele curate ale fermei si de pe drumurile acesteia, se pot usor amesteca cu ape murdare provenite din zonele in care stationeaza animalele, sau pot ajunge in zonele de stocare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide sau in cursurile de apa.

In alte cazuri, scurgerile de suprafata produse pe soluri productive, dar vulnerabile, pot provoca o eroziune intensa, daca acestea nu sunt tratate intr-o maniera care sa stopeze producerea cestora inainte ca sa se constituie in acumulari si inundari distructive.

Este important sa fie identificate la timp:

  • Aparitia amestecului de ape curate cu asa-zisele ape murdare;
  • Scurgerile de suprafata de pe terenuri dispuse de-alungul unor zone vulnerabile.
  • Aparitia acestora indica faptul ca exista un risc crescut pentru:
  • Cresterea costurilor si cheltuielilor pentru stocarea apelor murdare si a facilitatilor de evacuare a acestora;
  • Eroziunea terenurilor vulnerabile si a cailor de trafic si circulatie;
  • Poluarea cursurilor de apa.

Din cele spuse mai sus, rezulta ca este necesara realizarea unor noi santuri si canale de drenaj, care devin foarte utile in jurul sau de-alungul zonelor in care s-a produs degradarea solului si a culturilor. In urma, unor masuri de identificare a semnelor enumerate mai sus, vor fi luate in vedere urmatoarele reguli:

  • Verificarea in timpul ploilor sau imediat dupa acestea, pentru a observa orice scurgeri de suprafata in jurul cladirilor si amenajarilor fermei precum si de pe drumurile mari de acces, si care ajung in zonele de stocare sau pe solurile vulnerabile sau pe culturi.
  • Apele incarcate cu particule de sol de pe terenurile arabile sau drumuri de acces vor fi canalizate catre benzi de vegetatie permanenta aspra si densa.
  • Pe noile canale trebuie sa se dezvolte rapid vegetatie specifica zonelor umede si care sa permita acumularea scurgerilor intermitente de suprafata de pe solurile vulnerabile.
  • Vor fi consultati specialistii in cazul in care fermierul constata ca are nevoie si doreste sa infiinteze noi santuri si canale.

Specialistii de la Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie din Bucuresti subliniaza ca zonele umede seminaturale si nedrenate sunt in regres, cu toate ca au o mare valoare in cadrul habitatelor ce trebuiesc protejate si conservate. Conservarea si protejarea in cadrul fermei a unor astfel de zone pot creste valoarea de capital a acesteia si permit fermierului accesarea unor fonduri si compensatii care sunt disponibile in acest scop.

Share on Facebook