Mai multi fermieri romani cer prelungirea interdictiei de import a cerealelor din Ucraina si dupa data de 15 septembrie. Agricultorii cer acest lucru pentru a limita pierderile suferite si slabirea pozitiei Romaniei de exportator mondial, sustin reprezentantii Clubului Fermierilor Romani.
„Apropierea termenului de expirare a masurilor de tranzitare cu produse agricole din Ucraina (15 septembrie 2023) si a faptului ca in tot acest timp in care nu a fost respectata in totalitate interdictia de import local in statele est-europene, ne pozitioneaza intr-o situatie de incertitudine care afecteaza major competitivitatea fermierilor din aceasta regiune”, avertizeaza fermierii.
Astfel, reprezentantii Clubului Fermierilor Romani solicita implementarea unor propuneri care sa contribuie la revitalizarea sectorului si cresterea competitivitatii fermelor romanesti.
Citeste si: 5 recomandări cheie pentru investiții în utilaje agricole
Prima propunere face referire la „asumarea de catre Guvernul Romaniei a deciziei de prelungire unilaterala a interdictiei – dupa 15.09.2023 – de import al cerealelor si oleaginoaselor ucrainene pe intreaga durata a razboiului, precum si realizarea unor masuri care sa vizeze respectarea conditiilor de tranzit, prin sustinerea unor controale riguroase”.
Totodata, fermierii solicita sustinerea alocarii din bugetul european a unor despagubiri de cel putin 30 euro/tona a producatorilor romani pentru compensarea cresterii tarifelor de transport, din cauza impactului importurilor si presiunii tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul tarii noastre.
Pe de alta parte, fermierii romani propun „realizarea demersurilor necesare pentru implementarea urgenta a proiectului Credit Agricol, demers care poate contribui la sustinerea stabilitatii financiare a fermierilor romani, in principal legat de facturile scadente in aceasta toamna, respectiv posibilitatea oferirii unor noi sperante de continuare a activitatii economice a antreprenorilor din domeniu”.
Pe lista de propuneri se mai afla: cresterea valorii creditelor pentru capitalul de lucru si a nivelului valorii maxime a imprumuturilor la nivel de beneficiar in cazul programelor Rural Invest si Agro IMM Invest, precum si operationalizarea schemei de garantare a certificatelor de depozit si circulatiei acestora – asigurarea conditiilor pentru garantarea certificatelor de depozit emise de depozitarii licentiati de minister, in scopul includerii acestora in circuitul economic si bancar.
„In contextul acestor probleme semnificative cu care se confrunta tara noastra, va rugam respectuos sa luati in considerare posibilitatea de a solicita Comisiei Europene compensatii adecvate care sa imbunatateasca situatia disperata a fermierilor romani care se afla in prag de faliment pentru a mentine stabilitatea pietei si a gestiona razboiul din Ucraina si provocarile aduse de schimbarile climatice”, se precizeaza in document.
De asemenea, fermierii propun sustinerea demersurilor politico-diplomatice pentru alocarea unui buget european in vederea dezvoltarii infrastructurii portuare si rutiere in Romania, pe fondul continuarii tranzitului cerealelor si oleaginoaselor ucrainene.
„Clubul Fermierilor Romani este solidar celorlalte asociatii – Alianta pentru Agricultura si Cooperare (AAC) si Forumul Agricultorilor si Procesatorilor Profesionisti din Romania (FAPPR) – in ce priveste propunerile de masuri privind interzicerea importurilor din Ucraina si asigurarea stabilitatii financiare a fermelor din Romania”, se mai spune in document.
Potrivit sursei citate, Romania a pierdut peste 3 miliarde euro doar in cazul valorificarii cerealelor anului agricol 2022, la care adaugam pierderi preliminar estimate de peste 1,3 miliarde euro asociate, pana in prezent, anului 2023 – din cauza perturbarii pietei regionale a cerealelor, cresterea semnificativa a costurilor logistice, prin acordarea facilitatilor de export, prioritate logistica, renuntarea la controalele sanitar-veterinare si taxe vamale pentru cerealele din Ucraina.
In contextul cresterii cu doar 10% a productiei de grau fata de anul precedent se estimeaza ca cifra de afaceri a antreprenorilor agricoli va scadea cu aproximativ 30%, punand astfel in pericol finantarile necesare pentru supravietuirea acestui sector vital al economiei noastre, spun fermierii.
Potrivit documentului, scaderea preturilor este mai abrupta la culturile de primavara (floarea-soarelui si porumb) si catre sfarsitul anului, din cauza exporturilor de produse ucrainene in spatiul comunitar european.
La acestea se adauga cresterea generala a preturilor pentru inputurile agricole, astfel incat pierderile fermierilor se vor acutiza, aflandu-se in imposibilitatea de a-si achita datoriile aferente inputurilor utilizate si ratele scadente in lunile care urmeaza.
„Romania se confrunta, in mod constant, cu o favorabilitate climatica mai mica in comparatie cu Ucraina, ceea ce va diminua, in mod inevitabil, atractivitatea afacerilor agricole pentru investitori.
De asemenea, dublarea volumului de cereale care tranziteaza tara noastra din Ucraina va avea efect asupra cresterii costurilor logistice”, afirma fermierii.
In opinia acestora, Romania va deveni necompetitiva, majoritatea fermierilor nostri avand de suferit din cauza productiilor mai mari din Ucraina si a preturilor mai scazute cu aproximativ 50%, in contextul in care exporturile Ucrainei continua sa creasca rapid ajungand, in acest an, la 16 milioane de tone de grau si 22 milioane de tone de porumb.
In acest context, ridicarea restrictiei de export a Ucrainei, programata pentru 15 septembrie, in cele 5 tari pe care le tranziteaza in prezent, sub interdictia de a realiza activitati comerciale cu anumite produse si care oricum nu este in totalitate respectata, are si va avea un impact negativ asupra competitivitatii fermierilor romani si asupra economiei noastre in ansamblu.
In acelasi timp, reprezentantii organizatiei de fermieri mentioneaza ca Ucraina foloseste in productie substante interzise de mai bine de 10 ani spre a fi folosite in sectorul agricol din UE (furadan, erbicide sulfonilureice, acetoclor) si sunt competitivi din perspectiva preturilor deoarece utilizeaza aceste pesticide care au un pret mai mic decat inputurile fermierilor din spatiul comunitar.
