Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ar trebui să le ofere o șansă micilor producători să treacă de la agricultura de subzistență la ferme moderne, capabile să facă față economiei de piață. Însă, Ghidurile Solicitanților sunt stufoase, iar excesul de zel al unor funcționari complică și mai mult lucrurile.

„Milioane de producători habar n-au să se descurce cu normele din Ghidul Solicitantului și să facă un proiect care să primească finanțare. Pentru cea mai simplă Măsură din PNDR, 141, trebuie să facă o adevărată teză de doctorat, cu plan de afaceri, raport de progres. După ce le face, vine funcționarul cu verificarea pe teren și constată că o mare parte din culturile care îi asigurau veniturile trecute de fermieri în planul de afaceri sunt calamitate și reziliază contractul de finanțare, deși, la finalul acestuia, sunt stipulate clauze privind cazurile de forță majoră, cum sunt și calamitățile naturale”, ne-a declarat Tudor Dorobanțu, secretarul general al Sindicatului Micilor Producători Agricoli.

De altfel, nu de puține ori, excesul de zel sau slaba pregătire a funcționarilor care se ocupă de gestionarea fondurilor europene pentru agricultură i-au făcut pe beneficiarii fondurilor să ajungă la sapă de lemn. În schimb, în Polonia, Ghidurile au fost simplificate la maximum, iar efectele se văd. Oficialii polonezi au arătat că în 2013 exporturile de produse agroalimentare s-au majorat cu 11,5% față de 2012, până la 27 de miliarde de dolari. Anul trecut, Polonia a reușit să surclaseze China, devenind cel mai mare exportator de mere. În schimb, România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5.098,1 milioane de euro. Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare în anul 2013 a fost de 324,9 milioane de euro.

Importurile de produse agroalimentare ale Poloniei, stat cu care oficialii noștri mereu compară România, s-au cifrat la 19 miliarde de dolari, astfel că soldul pozitiv al balanței schimburilor comerciale cu produse agroalimentare a fost de 7,8 miliarde de dolari. Pentru acest an, oficialii polonezi se așteaptă la un avans de 10% a exporturilor.

În acest context, și veniturile fermierilor polonezi au crescut, la aceasta contribuind și accesarea fondurilor europene, precum și încasarea subvențiilor. Limita pentru a beneficia de subvenție a fost stabilită la un hectar, fapt care le-a permis și fermierilor mici să poată obține plățile complementare. Nici statul nu a stat degeaba: valoarea fondurilor destinate sectorului agricol s-au triplat de la aderare și până în prezent.

Astfel, agricultura poloneză s-a schimbat la față. Sectorul laptelui, spre exemplu, a înflorit și a atras producători de talie internațională, fapt care a contribuit la creșterea investițiilor și a exporturilor. La noi, procesatori ca Friesland Campina, proprietarul mărcii Napolact, renunță la laptele produs de fermierii locali, în favoarea importurilor.

Share on Facebook
Print Friendly