Roma – Directorul general al FAO, José Graziano da Silva, a facut apel pentru sisteme alimentare mai sanatoase si mai durabile, si a spus ca agroecologia poate contribui la o astfel de transformare. José Graziano da Silva a facut acest apel in timpul alocutiunii de deschidere la cel de-al doilea Simpozion International pe Agroecologie desfasurat la Roma (3-5 aprilie).
El a spus ca majoritatea productiei de alimente se bazeaza pe sisteme de productie cu resurse mari si resurse intensive, la un cost ridicat pentru mediul inconjurator, si, prin urmare, solul, padurile, apa, calitatea aerului si biodiversitatea continua sa degradeze. Accentul pe cresterea productiei cu orice pret nu a fost suficient pentru eradicarea foametei „si ne confruntam cu o rata in crestere a obezitatii la nivel global”, a adaugat el.
„Trebuie sa promovam o schimbare transformatoare in modul in care producem si consumam alimente. Trebuie sa punem in practica sisteme alimentare durabile care sa ofere alimente sanatoase si nutritive si, de asemenea, sa protejeze mediul. Agroecologia poate contribui in mai multe moduri la acest proces „, a declarat Graziano da Silva.
Combinand cunostintele traditionale si stiintifice, agroecologia aplica abordari ecologice si sociale sistemelor agricole, concentrandu-se pe interactiunile dintre plante, animale, oameni si mediul inconjurator.
Graziano da Silva a solicitat factorilor de decizie nationali sa ofere un sprijin mai mare pentru agroecologie. „Pentru a avansa, avem nevoie de angajamentul mai multor guverne si factori de decizie din intreaga lume”, a spus el.
„Transformarea sistemelor alimentare in unele durabile inseamna a face schimbari economice, sociale si cultural simultan”, a declarat Gilbert F. Houngbo, presedintele Fondului International pentru Dezvoltare Agricola (IFAD). „De aceea, proiectele finantate de IFAD au o abordare holistica, sustinand investitiile cu sprijin pentru politici publice, activitatile de formare si instruire. Deoarece o productie diversificata trebuie sa fie sincronizata cu o dieta diversificata si sa fie acceptata de consumatorii constienti privind alimentatia si clima”.
Stéphane Le Foll, fost ministru francez al agriculturii, a venit cu o adresare. El a cerut dialog si actiuni pentru a crea o noua „revolutie dublu verde” in productia agricola bazata pe natura, cunostinte locale si stiinta. „Suntem la un punct de rascruce in istoria omenirii si depinde de noi ce alegeri vom face – alegeri majore – care vor fi esentiale pentru viitorul nostrum colectiv”, a spus el.
UN DIALOG GLOBAL
Simpozionul de trei zile reuneste 700 de responsabili de politici-publice, specialisti in domeniul agroecologiei, cadre universitare si reprezentanti ai guvernului, ai societatii civile, ai sectorului privat si ai agentiilor ONU, pentru a discuta despre elementele cheie si actiunile de sprijinire a extinderii agroecologiei. Simpozionul se concentreaza pe identificarea nevoilor, provocarilor si oportunitatilor de promovare a politicilor, practicilor si investitiilor in domeniul agroecologiei.
In ultima zi a Simpozionului, va fi lansata initiativa Scaling-Up. Scopul acesteia este de a incuraja procesele de tranzitie agroecologica inclusive si holistice prin intermediul unor procese ce include instrumente, cunostinte si politici pentru transformarea sistemelor alimentare si agricole.
O CALE SPRE DEZVOLTAREA DURABILA
Un exemplu de agroecologie in practica este un ecosistem construit de fermierii chinezi in care frunzele de dud sunt folosite ca hrana pentru viermii de matase ale caror deseuri organice sunt folosite mai apoi ca hrana pentru pesti. Materialul organic din namolul iazului de peste este apoi folosit ca ingrasamant pentru dud, realizand astfel un cerc de productie integru. De-a lungul secolelor, acest sistem a sprijinit si intreprinderi auxiliare, cum ar fi cele de fabricare a matasii.
Agroecologia poate proteja resursele naturale si biodiversitatea, precum si sa promoveze adaptarea si atenuarea schimbarilor climatice. De asemenea, poate imbunatati rezistenta fermelor de familie, in special in tarile in curs de dezvoltare unde predomina foametea. Aceasta poate contribui la producerea si consumul de alimente sanatoase si nutritive si poate stimula economiile si pietele locale. Aceste beneficii multiple fac agroecologia o cale importanta pentru indeplinirea Agendei 2030 si abordarea provocarilor interconectate.
CUNOSTINTE SI INOVATII PENTRU A PRODUCE SCHIMBARI
Investitia in cunostinte si inovatii este esentiala pentru realizarea intregului potential al agroecologiei. Simpozionul include o expozitie care evidentiaza inovatiile din domeniul agroecologiei din intreaga lume. O echipa de oameni de stiinta spanioli expune CONECT-e [3], o platforma online conceputa pentru fermieri si alte persoane interesate, prin intermediul careia se face schimb de cunostinte despre principii ecologice traditionale cu oamenii de stiinta.
O expozitie din Ghana scoate in evidenta un proiect condus de agricultori, sprijinit de ActionAid, care promoveaza accesul femeilor la serviciile de extensie agricola, cu accent pe promovarea agroecologiei. Proiectul a dus la cresterea productiei fermierilor mici, prin intermediul agroecologiei, cu o mai mica dependenta de inputurile externe, cum ar fi erbicidele.
DEZVOLTAREA POTENTIALULUI
Primul simpozion pe agroecologie a avut loc la sediul FAO in 2014 si de atunci au avut loc reuniuni regionale in America Latina [4], Africa Subsahariana [5], Europa, Asia Centrala, Asia si regiunea Pacificului. In ultimii patru ani, mai mult de 1.400 de participanti din 170 de tari au fost implicati in acest efort global de a discuta si a evidentia importanta si potentialul agroecologiei.
