septembrie 28, 2021

FAO anunta o posibila criza alimentara. Ce s-ar putea intampla

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Un nou raport lansat astazi avertizeaza in ceea ce priveste cresterea nivelului de foame acuta. Aproximativ 124 milioane de persoane din 51 de tari au fost afectate de insecuritate alimentara acuta in 2017, cu 11 milioane de persoane mai mult decat in anul precedent – potrivit celei mai recente editii a Raportului Global privind Crizele Alimentare [1].

Raportul defineste insecuritatea alimentara acuta ca si nivel de foame care reprezinta o amenintare imediata pentru vieti sau mijloace de trai.  Cresterea survine in mare parte din cauza unor conflicte noi si a insecuritatii intensificate in Myanmar, Nigeria de Nord-Est, Republica Democratica Congo, Sudanul de Sud si Yemen. Conditiile prelungite de seceta au dus de asemenea la recolte slabe consecutive in tarile care se confrunta deja cu un nivel ridicat de nesiguranta alimentara si malnutritie in Africa de Est si de Sud.

Realizat in fiecare an de un grup de parteneri umanitari internationali (lista completa mai jos), raportul a fost prezentat de catre Uniunea Europeana, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) si Programul Alimentar Mondial al Organizatiei Natiunilor Unite (PAM) pentru statele membre ale ONU in cadrul unui briefing de presa [2] la Roma.

 Criza alimentara este determinata de cauze complexe, cum ar fi conflictele, socurile climatice extreme si preturile ridicate ale alimentelor de uz curent, care actioneaza deseori in acelasi timp, se constata in raport.

Situatia dezvaluita de Raportul Global evidentiaza nevoia urgenta de actiune simultana pentru a salva vieti, mijloace de trai si pentru a aborda cauzele profunde ale crizelor alimentare, constata partenerii.

 PRINCIPALII VINOVATI – CONFLICTELE SI SCHIMBARILE CLIMATICE

 Conflictul a continuat sa fie principalul motor al insecuritatii alimentare acute in 18 tari – 15 dintre acestea in Africa sau in Orientul Mijlociu. Acesta este motivul principal pentru majoritatea cazurilor de insecuritate alimentara acuta din lume, reprezentand 60% din totalul global, sau 74 de milioane de persoane.

Dezastrele climatice – in special seceta – au fost, de asemenea, declansatoare majore ale crizelor alimentare in 23 de tari, doua treimi din ele in Africa si au fost responsabile de nesiguranta alimentara acuta pentru aproximativ 39 de milioane de persoane.

Conflictele, catastrofele climatice si alti factori contribuie adesea la crize complexe care au consecinte devastatoare si de lunga durata asupra mijloacelor de trai ale oamenilor. In comparatie cu anul trecut, comunitati intregi, mai multi copii si femei au nevoie de sprijin nutritional, iar daca vrem sa stopam aceasta tendinta sunt necesare solutii de lunga durata.

 UN DRUM DIFICIL INAINTE

Conflictul va ramane probabil un factor major al crizelor alimentare din 2018, afectand Afganistanul, Republica Centrafricana, Republica Democrata Congo, Nigeria de Nord-Est si regiunea Lacului Ciad, Sudanul de Sud, Siria si Yemen, precum si Libia si Sahelul Central (Mali si Niger), potrivit raportului.

Criza din Yemen va continua probabil sa fie cea mai mare criza alimentara. Se asteapta ca situatia sa se deterioreze, in special din cauza accesului limitat, a colapsului economic si a izbucnirii unor boli.

In acelasi timp, impactul perioadei de seceta asupra productiei de plante si animale va spori nesiguranta alimentara in zonele pastorale ale Somaliei, Etiopiei de sud-est si estul Kenyei, precum si in tarile din Africa de Vest si Sahel, inclusiv Senegal, Ciad, Niger, Mali, Mauritania si Burkina Faso.

RASPUNSURILE CARE CONTEAZA

Raportul Global privind Crizele Alimentare [1] reuneste date si analize regionale si nationale din mai multe surse intr-un singur document pentru a oferi o imagine clara a crizelor alimentare si a insecuritatii alimentare acute in tarile afectate.

Prin furnizarea unei analize bazate pe dovezi, raportul demonstreaza ca, pe langa ajutorul umanitar necesar de urgenta, actiuni pentru dezvoltare trebuie incepute cat mai devreme, astfel incat sa abordeze cauzele profunde ale vulnerabilitatii extreme, creand astfel sustenabilitate.

Reteaua Globala impotriva Crizelor Alimentare [3] lansata de Uniunea Europeana, FAO si WFP la Summitul Umanitar Mondial in 2016 este de asteptat sa devina motorul principal din spatele platformei pentru actiuni umanitare, dezvoltare si pace, promovand o coordonare sporita intre agentiile umanitare si cele de dezvoltare.

Mesajele cheie la lansarea raportului au fost:

“Foamea si insecuritatea alimentara afecteaza viata a milioane de oameni din intreaga lume. In fata dezastrelor provocate de om si naturale, ar trebui sa elaboram un raspuns global mai robust si strategic la crizele alimentare.” Raportul Global este un instrument esential in punerea in aplicare a strategiei umanitare si de dezvoltare si ne sprijina in lupta noastra comuna impotriva foametei”, a declarat Comisarul UE pentru Ajutor Umanitar si Managementul Crizelor, Christos Stylianides.

Neven Mimica, Comisarul UE pentru Cooperare si Dezvoltare Internationala, a declarat: “Crizele alimentare vor deveni cel mai probabil mai acute, persistente si complexe, avand in vedere tendintele actuale si cauzele lor radicale, cu efecte devastatoare asupra vietii a milioane de oameni. Am reusit cu succes sa efectuam impreuna o analiza globala care se regaseste in Raportul Global privind Crizele Alimentare. Ma angajez pe deplin sa adoptam aceasta

abordare, deoarece sunt convins ca un dialog global intensificat, o planificare comuna si raspunsuri coordonate vor permite statelor UE, tarilor partenere cat si partenerilor sai internationali sa raspunda mai bine cauzelor crizelor alimentare “.

Intr-un mesaj video, Secretarul General al ONU, António Guterres, a declarat: “Rapoartele de acest gen ne ofera date si analize vitale pentru a intelege mai bine provocarea la care suntem supusi. Acum depinde de noi sa luam masuri pentru a satisface nevoile celor carese confrunta cu flagelul zilnic al foamei si pentru a rezolva cauzele acesteia.”

“Trebuie sa recunoastem si sa abordam legatura dintre foame si conflict, daca dorim sa ajungem la foame zero. Investitia in securitatea alimentara si mijloacele de trai in situatii de conflict salveaza vieti, consolideaza sustenabilitatea si pot contribui la sustinerea pacii”, a declarat directorul general al FAO José Graziano da Silva.

“Consecintele conflictului si a schimbarilor climatice sunt drastice: milioane de oameni disperati, infometati. Lupta trebuie sa se opreasca acum, iar lumea trebuie sa se uneasca pentru a preveni aceste crize care se intampla adesea chiar in fata ochilor nostri. Criza alimentara arata magnitudinea crizelor de astazi, dar ne arata ca, daca reunim vointa politica si tehnologia de astazi, putem avea o lume mai pasnica, mai stabila si in care foamea devine un lucru din trecut.” David Beasley, directorul executiv al PAM.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE