Una dintre cele mai importante subiecte despre noua Politica Agricola Comuna (PAC) este modul in care vor fi platite subventiile pentru agricultori, incepand din 2020. Tot mai multe voci spun ca actualele plati pe suprafata nu vor mai fi continuate, fiind inlocuite cu platile pe ferma. Insa o problema si mai acuta ar fi in ce maniera decalajul dintre tarile estice si vestice, in privina subventiilor, ar putea sa fie micsorat, daca nu eliminat complet, incepand cu 2020.
Despre toate aceste lucruri StiriAgricole.ro a discutat cu Laurentiu Rebega, europarlamentar roman in cadrul Comisiei pentru Agricultura si dezvoltare rurala, din Parlamentul European.
„Este foarte greu de justificat continuarea unei astfel de compensari cu o diferenta atat de mare in ceea ce priveste suma acordata pe suprafata, de exemplu, intre Romania si Germania. Cu PAC post 2014, argumentele pastrarii platilor directe in acest format sunt neconvingatoare. Exista necesitatea urgenta a unei noi reforme a PAC. Si, afirm acest lucru mai ales prin prisma faptului ca platile directe trebuie acordate intr-un alt mod, tinand cont de situatia agriculturii din statul respectiv, dar si a celei economice, in general. Si anume, plata directa pentru Franta sau Germania nu poate fi acordata ca un sprijin constant considerand doar suprafata. Pentru ca, in acest mod nu facem altceva decat sa cream fermieri intretinuti prin faptul ca ei primesc aproape dublu sau triplu fata de fermierii de la noi si, astfel, creste si mai mult decalajul la nivel de modernizare sau productie”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, europarlamentarul Laurentiu Rebega.
Europarlamentarul considera ca sansa Romaniei in agricultura este sa investeasca in modernizare, pentru a deveni un actor important pe plan european, in caz contrar aceasta ramanand o piata de desfacere.
„In opinia mea, in Romania, platile directe trebuie alocate intr-un alt mod, iar acest mod de alocare a platilor, trebuie sa fie urmarea unor proceduri reusite de modernizare si tehnologizare a fermelor. Tarile din estul Europei trebuie sa aiba mai intai posibilitatea de a moderniza si
tehnologiza modul de productie. Doar in acest fel, o tara ca Romania poate deveni parte reala a unui intreg numit Politica Comuna Agricola. Daca acest proces nu se realizeaza, inseamna ca nu se doreste acest lucru. Este foarte simplu. Pentru tarile dezvoltate la nivel agricol, vezi Germania, Franta, Italia etc., suntem o piata de desfacere, nu ma indoiesc de asta! Laptele romanesc e mai scump decat cel nemtesc. Evident ca este. Mijloacele de productie in Romania sunt arhaice. Colectarea laptelui, si mai rau. Discutati zece minute, nu mai mult, cu cei de la asociatia APRIL si va veti da seama de aceasta trista realitate! Evident, 39 de eurocenti pentru un litru de lapte nemtesc este o concurenta neloiala. Nu pot afirma ca eliminarea platii pe suprafata si instaurarea celei pe ferma este solutia ideala, atat timp cat fermele din Romania nu sunt la nivelul celor din vechile state membre. Ceea ce este cert, in tari precum Romania si Bulgaria, avem nevoie de plati pentru dezvoltare si modernizare, iar pentru vechile state membre, pentru inovare”, a mai declarat europarlamentarul pentru StiriAgricole.ro.
Laurentiu Rebega atrage atentia ca o plata pe ferma ar insemna plata unei sume intr-o singura transa, pe baza suprafatei reale cultivate.
„O plata directa pe ferma in Romania ar insemna ca aceasta se va acorda intr-o singura transa in baza suprafetei real cultivate, sau pe numarul exact de animale pe care il are ferma respectiva. Pe de o parte, asta ar insemna ca autoritatile romane sa definitiveze, in sfarsit , cadastrarea si inventarul terenurilor agricole. Dar, daca acest lucru nu se intampla, fermierii vor pierde. Fara a intra in detalii, din cate am inteles, daca un hectar ar fi inventariat de doua ori in doua exploatatii diferite, pentru aceasta neregularitate niciuna dintre exploatatii nu ar obtine plata. Dar, de ce ma tem cel mai mult este ca majoritatea fermelor romanesti nu au evaluari de profitabilitate, nu mai vorbim de gospodariile de subzistenta. De aceea, e important sa stim: cum se va face calculul pentru fermele romanesti? Cat va costa un studiu de profitabilitate? Cine isi va permite sa plateasca un asemenea studiu?”, a mai spus europarlamentarul.
„Vreau sa subliniez ca intre tarile din nord si sud exista o diferenta, inca de la inceput, in ceea ce priveste atingerea obiectivelor PAC, inclusiv in acordarea platilor directe. De aceea, tind sa cred ca o eventuala plata directa bazata pe rezultatele obtinute de catre o ferma agricola va fi mult mai sustinuta de catre statele din nordul Europei, care au avut dintotdeauna performante in domeniul agricol. Regulamentul Omnibus nu pare a fi revolutionar. De aceea, o ”furtuna” gen Mid Term Reviw, care sa revolutioneze acordarea platilor directe, si celelalte aspecte ale PAC, le putem spera doar dupa 2020. Pentru ca stim ca procedura pentru o noua reforma PAC va incepe spre sfarsitul acestui an (prin aceleasi metode: consultare publica, comunicare din partea Comisiei, propunere a Comisiei catre Parlament si Consiliul, etc.), chiar daca la nivel oficial nimeni inca nu a avansat o pozitie, cred ca ar fi ideal ca Ministerul Agriculturii din Romania, sa isi trimita la Bruxelles la grupurile de experti in cadrul reuniunilor la Consiliu, cei mai buni experti si toate actiunile de la CopaCogeca sa fie urmarite indeaproape. Sa nu uitam influenta organizatiei CopaCogeca in toate demersurile reformelor de la PAC”, a mai declarat Laurentiu Rebega pentru StiriAgricole.ro.
StiriAgricole.ro va publica in perioada urmatoare mai multe articole dedicate viitorului Politicii Agricole Comune.
