În fruntea listei cu cele mai accesate măsuri de finanțare cu buget din fonduri europene se numără Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență” și Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”.

Începutul acestui an a adus schimbări la vârful Ministerului Agriculturii și a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP). Astfel, directorul adjunct al APDRP, David Eugen Popescu, a fost avansat în funcția de director general, lasată liberă prin plecarea lui George Turtoi pe postul de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în locul lui Achim Irimescu.

Pentru a vă prezenta prioritățile APDRP în 2014, stiriagricole.ro a stat de vorbă cu David Eugen Popescu, noul director director general al instituției.

stiriagricole.ro: APDRP are o sarcină dificilă, aceea de a contribui la dezvoltarea agriculturii. Care sunt priorităţile şi provocările APDRP în 2014?

David Eugen Popescu: Cel puţin pentru 2014, priorităţile sunt clare: un grad de absorbţie în termeni de plată care să se apropie de 100% din suma alocată pentru acest an prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi startul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În acelaşi timp, implementarea PNDR se măsoară şi în banii ajunşi la beneficiari, iar din asta reiese prioritatea contractării cererilor de finanţare care au fost selectate pentru finanţare, astfel ca aceste proiecte să poată fi finalizate cu succes până la sfârşitul anului 2015. Agenţia trebuie să-şi concentreze atenţia şi asupra pregătirii misiunilor de audit, în vederea evitării dezangajărilor de fonduri.

Pentru noul Program, o grijă deosebită este aceea de a da un feed-back cât mai corect asupra tuturor problemelor întâlnite, atât din punct de vedere al accesării fondurilor europene nerambursabile, dar şi din punct de vedere al implementării proiectelor de investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală. Agenţia participă la elaborarea fişelor măsurilor noului Program şi a Ghidurilor Solicitantului, aşa încât în 2014 să putem deschide primele sesiuni de primire de proiecte.

Tot pentru 2014 ne-am propus implementarea sistemului de depunere a cererilor de plată on-line astfel încât să existe o simplificare reală a cerinţelor faţă de solicitant şi a modului de realizare şi depunere a Dosarului Cererii de Finanţare.

Un nou Program înseamnă şi o nouă construcţie instituţională, care să înglobeze tot ceea ce am concluzionat după şase ani de implementare – 12 ani dacă luăm în considerare şi Programul SAPARD.

stiriagricole.ro: Care este bilanțul APDRP pe 2013, ținând cont de valoarea fondurilor europene accesate?

David Eugen Popescu: Dacă ne referim la bani, în termeni de plată, până în acest moment avem o rată a absorbţiei de aproape 67%. Doar în 2013 am plătit către beneficiari aproape 27% din suma ajunsă în economia rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Din totalul de peste 6 miliarde euro plătiţi până în prezent pentru toate cele 85.467 de contracte încheiate începând cu 2008,suma de 1,6 miliarde euro a intrat efectiv în buzunarul beneficiarilor doar în 2013.

Experţii APDRP au selectat anul trecut 23.276 cereri de finanțare, însumând o solicitare a fondurilor europene nerambursabile de peste 1 miliard de euro din cei 6,8 miliarde cât totalizează toate cele 92.259 de cereri conforme selectate până prezent.

stiriagricole.ro: Care au fost proiectele cele mai importante pentru care s-au accesat fonduri anul trecut, după valoarea investițiilor?

David Eugen Popescu: Anul trecut, suma cea mai mare a fost solicitată de cei care au dorit să acceseze Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Doar în 2013, beneficiarii au depus 911 proiecte în valoare de 218,9 milioane de euro.

Evident, investiţiile accesate de Grupurile de Acţiune Locală, prin Măsura 4.1 „Implementarea strategiilor de dezvoltare rurală” au o pondere semnificativă în ceea ce priveşte valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate în 2013, şi anume pentru 4.054 de proiecte GAL-urile au solicitat 181,7 milioane de euro.

stiriagricole.ro: Care sunt măsurile „campioane” la accesarea fondurilor europene, după numărul de beneficiari și respectiv valoarea investițiilor?

David Eugen Popescu: PNDR a fost conceput ca un program care să acopere toate nevoile de dezvoltare ale spaţiului rural. Cele patru axe prioritare de dezvoltare care stau la baza Programului sunt interdependente. De aceea, implementarea Programului şi a Măsurilor de investiţii au ca indicatori ai succesului nu doar numărul beneficiarilor, ci mai ales obiectivele de dezvoltare rurală atinse.

De altfel, pentru fiecare Măsură există o alocare financiară diferită, valoarea proiectelor de investiţii finanţate fiind diferită de la caz la caz. Nu putem compara valoarea necesară pentru finanţarea unui proiect pe infrastructură cu valoarea unui proiect pentru modernizarea unei exploataţii. Tipul beneficiarului este diferit, impactul este diferit, obiectivele specifice sunt diferite. În acest context, nu pot exista Măsuri campioane, fiecare dintre Măsuri servind îndeplinirii unui obiectiv de dezvoltare rurală.

Merită precizat că pentru aproape toate Măsurile de investiţii din PNDR 2007-2013, sumele solicitate de beneficiari au depăşit alocările inițiale.

stiriagricole.ro: Dar după numărul de beneficiari?

David Eugen Popescu: Raportat doar la numărul de beneficiari, cea mai accesată Măsură de investiţii este Măsura141 „Sprijinirea fer melor agricole de semi-subzistență”, în cadrul căreia s-au depus 88.846 proiecte în valoare de 666,3 milioane de euro. De asemenea, 22.494 de tineri au depus proiecte prin Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” prin care s-au solicitat 630,1 milioane de euro.

Dacă ne raportăm însă la sumele solicitate, cea mai marea valoare a proiectelor o regăsim pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor și îmbunătățirea moștenirii rurale”, în cadrul căreia s-au depus 3.225 proiecte în valoare de 7,630 miliarde de euro, adică de patru ori suma alocată Măsurii.

O altă Măsură foarte accesată a fost Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” în cadrul căreia s-au depus 8.154 proiecte în valoare de 3,008 miliarde de euro.

stiriagricole.ro: Cum estimați ca va evolua rata de absorbție în 2014?

David Eugen Popescu: În prezent, rata absorbției din fonduri UE în funcție de plată este de 67,33%. Având în vedere şi faptul că pentru aproape toate Măsurile de investiţii procesul de evaluare a fost încheiat, ne așteptăm la evoluţie comparabilă cu cea a anului 2013, care ne va apropia de gradul de absorbţie de 100%.

stiriagricole.ro: Care sunt principalele probleme semnalate în accesarea fondurilor europene?

David Eugen Popescu: Gradul de solicitare al fondurilor europene – adică totalul cererilor de finanţare conforme depuse, este de 194%, raportat la suma alocată prin PNDR. Aceasta înseamnă că parte din problemele pe care solicitanţii de fonduri le-au întâmpinat la accesare nu au avut un impact major asupra accesării efective.

Agenţia a primit permanent feed-back din partea beneficiarilor iar rezolvarea problemelor semnalate de aceştia a făcut parte din obiectivele noastre prioritare. Unele probleme ţineau într-adevăr de lucrul cu Agenția, altele însă au depins de factori externi asupra cărora nu am avut pârghiile necesare pentru a interveni.

Printre factorii externi se numără acordarea creditelor bancare beneficiarilor PNDR pentru finanţarea investiţiilor, modul de aplicare a legislaţiei naţionale specifice în derularea achiziţiilor publiceşi inexistenţa unei baze de date cu preţuri de referinţă.

stiriagricole.ro: În contextul în care băncile sunt rezervate în a da credite fermierilor, cum apreciaţi ca va evolua numărul celor care vor accesa fonduri europene anul acesta?

Nu cred în reticenţa oarbă a băncilor de a acorda credite agricultorilor. Băncile acordă credite pentru afacerile rentabile, aşa cum şi banii europeni sunt pentru proiecte care dovedesc că pot fi implementate şi profitabile şi care pot creşte economia rurală. Contractele încheiate de APDRP cu beneficiarii au pus accent pe existenţei cofinanţării private. Nu pot spune că am observat o evoluţie negativă a numărului de solicitări de finanţare.

Din punctul meu de vedere, acesta este şi un semn de maturizare a beneficiarilor noștri, care înţeleg importanţa depunerii de proiecte de investiţii viabile. Asigurarea cofinanţării private are impact nu doar asupra accesării fondurilor, ci în special asupra implementării. Pentru majoritatea Măsurilor de investiţii, fondurile europene se plătesc prin decontare, aşadar asigurarea cofinanţării din surse proprii beneficiarilor este crucială pentru realizarea efectivă a proiectului.

stiriagricole.ro: Cum ați putea interveni în relația beneficiar-bancă, în sprijinul primilor?

David Eugen Popescu: Oricât ne-am dori, intervenţia noastră în sistemele de cofinanţare privată este una limitată, deoarece nu putem impune băncilor, de exemplu – care sunt societăţi private – modul în care să-şi gestioneze afacerile, sau pe cine să finanţeze.

Ceea ce putem face ţine de facilitarea obţinerii acestor credite şi, eventual, de încurajarea şi sprijinirea instrumentelor de garantare astfel încât riscurile asumate de bancă să fie diminuate. O altă soluţie este ca în urma discuţiilor cu băncile comerciale – principala sursă a cofinanţării private, să ajungem la un numitor comun în ceea ce priveşte indicatorii de analiză a viabilităţii proiectelor, pe care beneficiarii să îi urmărească în planul de afaceri sau în analiza economico-financiară.

Un exemplu este inițiativa MADR, care prin OUG 43/ 2013 a instituit un fond care va fi utilizat pentru acordarea de microcredite în scopul asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor la finanţarea proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR. Iniţiativa vizează proiectele a căror valoare eligibilă este de maxim 125.000 de euro. Suma maximă care poate fi acordată unui beneficiar poate ajunge la 75.000 de euro. Condiţiile creditării sunt mai avantajoase: perioadă de graţie de 3 ani, o durată a creditului de până la 10 ani, o dobândă sub nivelul pieței. Ca şi până acum, creditele sunt garantate în proporţie de 80%. Practic, oamenii nu mai trebuie sa vina cu garanţii suplimentare pentru proiectele de valoare mică, mai ales pentru proiectele care vizează înfiinţarea de ferme familiale.

stiriagricole.ro: Totuși, băncile se tem de agricultură, fiind un domeniu supus capriciilor naturii…

David Eugen Popescu: Dacă reticenţa băncilor de a investi în agricultură este strâns legată de riscurile pe care domeniul le presupune, cum sunt pierderilor economice datorate fenomenelor climatice nefavorabile, bolilor animalelor și plantelor şi infestărilor cu dăunători, odată cu crearea Fondului Mutual care va oferi compensații financiare în cazul pierderilor economice datorate acestor cauze, riscul se diminuează.

Preocuparea pentru rezolvarea problemei cofinanțării private a însemnat inclusiv informarea şi conştientizarea celor care vor să investească în agricultură privind adevărata semnificaţie şi greutate asupra implementării a acestei componente.Fondurile europene finanţează afaceri private ale beneficiarilor, iar aceste afaceri trebuie să fie viabile şi sustenabile mult după ce sprijinul european se va termina. Beneficiarii au înţeles că un proiect viabil va fi întotdeauna un proiect pentru care se va găsi finanţare, nu doar din partea APDRP, dar şi din partea băncilor.

Iar succesul PNDR a dovedit inclusiv băncilor că agricultura nu este doar un domeniu cu risc, aşa cum a fost el perceput la începutul perioadei de programare, ci şi unul foarte profitabil!

 

Share on Facebook