Produsele care obtin protectie la nivel european beneficiaza de fonduri importante pentru promovare pe piete externe, insa tara noastra are un singur asemenea produs, iar inregistrarea Telemelei de Ibanesti si a Novacului afumat de Tara Barsei se loveste de opozitia grecilor si a functionarilor europeni.

La inceputul lunii aprilie a acestui an, directorul general al Directiei Generale Industrie Alimentara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Viorel Morarescu, lasa sa se inteleaga ca obtinerea protectiei europene pentru cele doua produse este aproape sigura.

Iata ce declara Viorel Morarescu pe data de 3 aprilie 2015, pentru Agerpres: „In cel mult doua saptamani vom obtine avizul pentru ‘Telemeaua de Ibanesti’ ca produs cu Denumire de Origine Protejata (DOP). Acesta a trecut de perioada de opozitie la nivel comunitar si mai este doar o procedura interna de publicare si de transmitere. Avem remediate si problemele intampinate pentru ‘Novacul afumat de Tara Barsei’ si speram ca si acest produs sa primeasca acordul Comisiei Europene in luna mai”, spunea la acea data Morarescu.

Numai ca, in martie, grecii au sesizat oficialii Comisiei Europene cu privire la faptul ca denumirea de „telemea” este specifica tarii lor.

„Grecia a depus pe data de 5 martie opozitie pe langa Comisia Europeana. In 13 martie a fost inaintata Comisiei si in 30 aprilie s-a motivat cererea, care a fost acceptata de Comisie. Pe noi Comisia ne-a anuntat asupra acestui fapt pe 22 iunie, mai ales ca eram si noi curiosi sa stim ce s-a intamplat. Prin urmare, declaratia mea din data de 3 aprilie a fost pertinenta, deoarece la acel moment nu avusesem de la Comisia Europeana niciun feed-back”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Viorel Morarescu.

Perioada de depunere a opozitiilor a fost 10 ianuarie – 10 aprilie 2015, astfel ca declaratiile oficialului MADR au fost formulate inainte de incheierea acestui interval crucial pentru obtinera protectiei europene pentru cele doua produse.

„Cand am facut declaratia, perioada de opozitie nu se terminase. Eu am spus ca se va termina in doua saptamani si m-am referit la cele trei luni in care un stat poate depune opozitie”, ne-a explicat Viorel Morarescu.

Acesta a mai precizat ca MADR a primit instiintarea pe 22 iunie, iar autoritatile de la Bucuresti au la dispozitie o perioada de 3 luni, de la data primirii instiintarii, adica pana pe 22 septembrie, pentru a gasi o solutie, prin discutii cu cei care au depus opozitia.

„Acum ei au posibilitatea sa prelungeasca aceasta perioada. Am primit un email de la ei in care ei solicita o prelungire, motivand ca este perioada de vacanta. Noi insa ne bazam pe cele trei luni pentru a aduce documentatia suplimentara. Trebuie sa ne facem treaba si sa demontam pozitia lor”, a adaugat seful Directiei Generale Industrie Alimentara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Morarescu mai spune ca reprezentantii MADR au contactat atat partenerii greci, cat si organismul de inspectie, „care are un rol mai mult decat important pentru ca a verificat si a dat un certificat de conformitate vizavi de tot ce inseamna caietul de sarcini, documentatie. El a dat acest certificat, insa la fel de bine putea sa nu-l dea. Motivatia a venit la pachet inclusiv cu certificatul de conformitate. Ministerul a verificat documentatia si s-a bazat pe ce s-a pus la dosar de catre organismul de certificare”, a mai explicat directorul din cadrul MADR.

Intrebat daca acest organism ar fi putut sa greseasca in intocmirea documentatiei, Morarescu afirma: „Nu m-as grabi sa spun ca ar fi gresit, pentru ca astfel de lucruri s-au mai intamplat si cu alte produse. Nu suntem noi singurii care am avut asemenea probleme. Grecii au inaintat o opozitie pe cuvantul Telemea, care e similar branzei. Cuvantul vine din limba turca, probabil si la ei tot de la turci a ajuns. Noi spunem si branza si telemea. Am gasit documente scrise din 1804, 1818. Lupta daca pot sa spun asa este pe acest cuvant. Ei pronunta „telemes”. Se gandesc sa nu fie cumva lezati. Cu toate acestea noi vorbim de Telemeau de Ibanesti, care are o anumita specificitate rezultata de conditiile pedo-climatice de la noi. De aceea, nu putem gasi acest produs nicaieri in alta parte”.

MADR nu poate interveni in activitatea organismelor de certificare

Documentatia pentru obtinerea protectiei la nivel european a fost realizata de un organism de certificare, potrivit datelor furnizate de MADR. Organismele de Inspecție și certificare recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, acreditate RENAR au urmatoarele responsabilitati:

a) sa verifice cererea de certificare a conformitatii produsului pentru dobândirea denumirii de origine protejate, a indicatiei geografice protejate si a specialitatii traditionale garantate, mentionata in Regulamentul (CE) nr. 510/2006;

b) sa verifice, sa controleze si sa certifice respectarea datelor cuprinse in caietul de sarcini prevazut la art. 2;

c) sa fundamenteze decizia de inregistrare a indicatiilor geografice, a denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate ale produselor agricole sau alimentare;

d) sa fundamenteze decizia de respingere a cererii de inregistrare a indicatiilor geografice, a denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate ale produselor agricole si/sau alimentare, in situatia in care constata ca cererea si caietul de sarcini nu intrunesc conditiile prevazute de reglementarile in vigoare, pe care o transmit solicitantului si Directiei generale de industrie alimentara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cu atributii in inregistrarea indicatiilor geografice, a denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate;

g) sa propuna Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, din motive justificate, anularea inregistrarii indicatiilor geografice, a denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale

Astfel, Organismul de certificare e acreditat de RENAR si recunoscut de Ministerul Agriculturii.

„Daca identificam probleme care tin de ei, atunci putem sa le retragem recunoasterea. Oricum RENAR-ul ii verifica anual. Si noi trebuie sa capatam mai multa expertiza. E un domeniul nou, directia e infiintata de un an si ceva. Noi, ca si experti de la Ministerul Agriculturii, nu putem sa ne bagam peste documentatia intocmita de organismul de certificare, pentru ca dupa aceea pot aparea discutii. Am mai vrut odata sa intervenim, insa organismul de control nu a dorit sa le opereze spunand ca isi asuma in totalitate raspunderea. Nu ai ce sa-i faci pana la urma, ca dupa aceea spune ca ai tu ceva cu el”, mai spune Viorel Morarescu.

In opinia sefului Directiei Generale Industrie Alimentara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, aceasta situatie nu va avea repercusiuni asupra urmatoarelor incercari ale noastre de a certifica produse la nivel european.

„Nu cred ca aceasta situatie va avea repercusiuni asupra unor alte tentative ale noastre de a certifica produse. Problema este ca aceste grupuri aplicante trebuie sa-si angajeze un consultant mai bine pregatit pe domeniul respectiv. Lucrurile trebuie mult mai bine abordate si cu o responsabilitate mai mare, alaturi de o echipa mult mai largita de experti”, recomanda Viorel Morarescu.

Totusi, documentatia depusa la Bruxelles pentru cele doua produse a fost verificata si de functionarii din cadrul MADR. In plus, asa cum mentionam anterior, produsele care obtin protectia la nivel european pot beneficia de fonduri consistente pentru promovarea pe piete externe, iar Romania, care a devenit stat membru UE in 2007, are un singur produs care este inclus in aceasta categorie.

Spre comparatie, Bulgaria, stat care a aderat la aceeasi data cu Romania la Uniunea Europeana, are cinci produse care au obtinut certificarea, un produs pentru care documentatia este in curs de verificare si inca unul aflat in perioada de opozitie.

Ungaria, un membru mai vechi al UE, se poate lauda cu 14 produse inregistrate si un produs pentru care documentatia este in curs de verificare, fiind vorba de un tip de branzeturi pentru care se doreste obtinerea certificarii de specialitate traditionala garantata.

Croatia, care a devenit membra a UE la 1 iulie 2013, are deja un produs care a obtinut certificarea de Indicatie Geografica Protejata si are alte sase dosare in curs de avizare, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene.

Polonia ne da o lectie si la capitolul protejarii si promovarii industriei alimentare, putandu-se lauda cu 36 de produse care au obtinut certificarea de Indicatie Geografica Protejata, cea de Denumire de origine protejata sau cea de Specialitate traditionala garantata. Pentru alte doua produse a fost depusa documentatia spre avizare.

Share on Facebook