Din 2015, vor fi eliminate cotele de lapte. 90% din fermele românești riscă să dispară, iar piața românească va fi invadată de lapte din alte state, cum sunt Franța, Germania sau Danemarca.

Spre deosebire de fermierii români, francezii au înțeles că asocierea și introducerea noilor tehnologii în producție rotunjesc profiturile. Așa se face că laptele românesc are cel mai mic preț din Europa, în vreme ce fermierii francezi sunt o putere la masa negocierilor cu oficialii naționali și europeni.

În Franța, ca și în alte state, cum sunt Statele Unite sau Anglia, majoritatea fermelor sunt complet automatizate, iar fermierii s-au asociat, fie în funcție de regiunea în care își desfășoară actvitatea, fie în funcție de rasa de vaci pe care o cresc. Fiind uniți, ei o putere mai mare de negociere atât în relațiile cu procesatorii, cât și cu cei de la Uniunea Europeană și din administrația națională. Astfel, fermierii primesc 2 lei/litrul de lapte. Spre comparație, producătorii români încasează 1,3 lei/litrul de lapte.

O bună organizare a fermei, care să ajute la exploatarea eficientă a terenului și a efectivelor de animale crește profitul. Cu cât ferma este mai mare, cu atât cresc și câștigurile. Fermele de subzistență, cum sunt majoritatea celor din România, nu vor face față pe o piață europeană a laptelui liberalizată. Comisia Europeană va elimina cotelede lapte din 2015, astfel că orice producător european, fie că provine din Franța, Elveția sau Danemarca va putea să își vândă, liber, laptele în România.

Invazia laptelui străin

Dacă fermieri români nu vor reuși să reducă costurile de producție și să livreze pe piață lapte de calitate la prețuri competitive, vor ajunge la sapă de lemn. Chiar ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arăta recent că transportul laptelui din statele nordice către piața internă nu va fi o problem din cauza costului, în condițiile în care productivitatea este ridicată.

Totuși, statul român nu oferă subvenții la fel de mari ca alte țări europene, pentru a stimula zootehnia, în general, și creșterea bovinelor, în particular. Astfel, bilanțul pentru România poate fi dezastruos: 800.000 de mici fermieri, adică cei care dețin 2-3 vaci, vor dispărea de pe piață, după eliminarea cotelor de lapte, potrivit estimărilor făcute de secretarul de stat în MADR, Achim Irimescu.

Laptele neconform, la modă printre fermieri

De la aderare, România a reușit într-un singur an să producă 75% din cotă, în rest producția s-a oprit cam la 50% din cotă. România a cerut prelungirea cotei până în 2020. Oficialul spune că Germania şi Franţa se opun categoric prelungirii cotelor de lapte după 2015 pentru că “au nevoie să umple piaţa europeană cu laptele lor”.
În plus, la 31 decembrie 2013 expiră şi procesarea laptelui neconform, iar Comisia Europeană nu mai acceptă încă o prelungire, deoarece, spun cei de la Bruxelles, fermierii români au avut atâţia ani la dispoziţie să se conformeze. ANSVSA a dat un ghid minim de igienă pe care fermierii cu două – trei vaci ar trebui să le respecte ca să producă lapte conform, fără germeni. Dar, după cum declară Achim Irimescu, micii fermieri nu respect regulile şi “în condiţiile acestea situaţia este foarte gravă”.

Vina o poartă și autoritățile, indiferent de culoarea politică, deoarece au fost susținute fermele mici să subziste, în loc ca fermierii să fie ajutați să se dezvolte și să ajungă la ferme cu 20 de capete. De la acest nivel, se poate face o afacere profitabilă și se merită investițiile în tancuri de răcire și instalații de muls.

Pentru încurajarea sectorului, MADR va oferi proiecte gratuite celor care vor să își facă ferme de vaci cu cel puțin 20 de capete. Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare va fi lansată în iunie, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar fondurile destinate unui singur fermier se ridică la 50.000 de euro.

Chiar și așa, spune secretarul de stat, situația nu se îmbunătăți peste noapte, în condițiile în care fermele mici cu 2-3 vaci reprezintă 90% din totalul fermelor.

Share on Facebook
Print Friendly