De mai bine de 35 de ani, apicultorii Elena si Vasile Stan, originari din judetul Giurgiu, bat tara in lung si in lat pentru a ajuta albinele sa isi procure cel mai bun nectar, chiar din mijlocul culturilor. Datorita pasiunii, cat si a muncii continue, cei doi pensionari au reusit sa dezvolte o mica afacere apicola incepand cu doar doi stupi. In prezent, detin circa 54 de familii de albine si comercializeaza numeroase varietati de miere, precum miere de rapita, salcam, tei, floarea-soarelui si chiar miere de mana.

„Pastorala inseamna sa iti cauti singur culturile, sa iei vagonul cu stupi si sa mergi in mijlocul naturii. Cel mai bine e sa mergi in pastorala si sa duci albina cat mai aproape de flori, sa nu-si piarda timpul pe drum. Multi apicultori nu fac pastorala pentru ca, spun ei, au deja aproape o platatie de salcam de exemplu. Nu cred ca este adevarat. Pastorala e foarte impotanta. Indiferent de zona in care se merge cu pastorala, albina are capacitatea extraordinara de a filtra nectarul, chiar daca a fost luat dintr-o zona poluata sa spunem. Moare albina, dar nu duce in stup nimic poluat”, spune, pentru StiriAgricole.ro, doamna Elena Stan, apicultor, in varsta de 58 de ani.

Pentru fiecare pastorala, cei doi pensionari din judetul Giurgiu platesc circa 4.000 de lei pentru a putea transporta vagonul de stupi, cu o greutate totala de opt tone. Prima localitate in care se opresc este chiar o comuna din judetul Giurgiu, drumul lor continuand apoi in judetele Arges, Valcea si Calarasi, iar, uneori, chiar si la Delta.

„Prima pastorala e floarea de rapita. Miera de rapita, ca si proprietati, e cea mai buna. E cel mai bogat supliment de miere in omega 3, in ulei. E foarte buna pentru digestie. Dupa floarea de rapita, ajungem la salcamul de ses, acesta fiind putin mai galbui decat cel de munte. Salcamul este o miere mai fina, cristalizeaza mai greu si este foarte buna pentru stomac si vedere. Dupa salcam, ne intoarcem la floarea de tei. Anul acesta avem o cantitate foarte mica de miere din floarea de tei, din cauza secetei. E o miere de mare calitate, cu dubla proprietate: teiul este un calmant si, de asemenea, mierea ajuta foarte mult caile respiratorii. Dupa aceea, ne intoarcem la salcamul de munte, care infloreste 3 saptamani mai tarziu decat sesul. Apoi, mai mergem si in Delta. Anul acesta am avut noroc sa scot mierea de mana, care este cel mai pretios sortiment de miere, cel mai bogat in minerale”, povesteste Elena Stan.

Cei doi apicultori prepara si comercializeaza in prezent miere de rapita, de salcam, de tei, miere de floarea-soarelui, precum si miere de mana. De asemenea, acestia mai produc si cateva energizante naturale, adevarate „minuni naturale” cum ii place doamnei Elena Stanca sa le numeasca.

„Mai realizez de exemplu un energizant cu laptisor de matca, miere, propolis si polen, apoi un protector hepatic care nu are laptisor, dar care are miere, catina si polen. Fac si miere cu nuca, cu catina, sirop de catina nefiert, sirop de afine nefiert. Pun in doua parti egale, fructul si jumatate miere, totul nefiert, adaugam cateva picaturi de tinctura deasupra si se conserva foarte bine”, explica Elena Stan.

Cea mai scumpa miere vanduta de doamna Elena Stan ajunge este cea de mana, aceasta ajungand la un pret de 40 de lei kilogram, cea mai ieftina fiind cea poliflora, comercializata cu un pret de 25 de lei kilogramul.

Cei doi apicultori din Giurgiu au inceput sa se ocupe de stuparit in urma cu mai bine de 35 de ani, dupa ce sotul doamnei Elena Stan a primit in dar doi stupi.

„Cand m-am casatorit cu sotul meu, unchiul meu a fost presedinte la un CAP. Pe acea vreme CAP-ul avea stupi. Sotul meu a vizitat odata o stupina si i-a placut asa mult, incat i-a cerut un stup. Unchiul meu i-a zis, eu te ajut, iti dau doi stupi, dar mai intai ar trebui sa te documentezi despre acest domeniu. De la acei doi stupi am ajuns la mica noastra afacere. Am facut si scoala de apicultori. Suntem pensionari, amandoi, si nu ne plangem ca nu ne descurcam. Din mica afacere imi ajut si copilul”, povesteste doamna Elena Stan.

Cea mai mare suparare a celor doi apicultori este ca nu sunt anuntati din timp atunci cand unii agricultori doresc sa isi stropeasca culturile. Din acest motiv, multe familii de albine le dispar de la luna la luna. De asemenea, un alt of al celor doi este ca nu au putut accesa fonduri europene, din cauza varstei prea mari. „Fiind mai in varsta, nu am primit deloc sprijin pentru accesarea fondurilor europene. Am facut pana acum doua dosare pentru masura 141, insa am fost respinsi. Stim ca se incurajeaza tinerii fermieri, si nu avem nimic impotriva, insa am fi dorit si noi sa ne putem extinde. Suntem mai in varsta, dar nu cred ca trebuie sa fim dati la o parte”, afirma Elena Stan.

Pentru a putea sa o comercializeze in stare fluida, Elena Stan foloseste un aparat special de topire, care functioneaza la o temperatura de maximum 40 de grade. „O miere naturala in care nu se adauga nimic va cristaliza la circa 2 saptamani. Mai putin salcamul, dar si el cristalizeaza. Deoarece majoritatea clientilor doresc miere in stare fluida, noi folosim un aparat special in care topim mierea, nu la mai mult de 40 de grade. Apoi, singura pun mierea in borcane, fac etichetele si o comercializez. Cea mai cautata e mierea de mana si salcam”, povesteste doamna Elena Stan.

Pentru a se face cunoscuta, doamna Elena Stan participa deseori la targurile organizate in Bucuresti, in special de cele realizate de Muzeul Taranului Roman si Muzeul Satului. „Ne ofera si noua o sansa de a ne vinde produsele si de a deveni mai cunoscuti. Eu sunt multumita. Atat timp cat ai o marfa de calitate, automat vei fi cautat. Castigul pot spune ca e pe masura. Daca muncesti si te ocupi, ai si productie. La Muzeul Taranului Roman ajung in fiecare saptamana si zilnic ma suna oamenii”, mai spune Elena Stan.

Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACA), Ioan Fetea, a anuntat ca productia de miere din acest an va fi mai mica cu circa 30% fata de o productie medie anuala de 22.000-24.000 de tone, din cauza secetei si a depopularilor familiilor de albine.

 

Share on Facebook