septembrie 16, 2021

Deficitul comertului cu produse agroalimentare, intr-o deteriorare continua, din 2016 si pana in prezent. Ce masuri de remediere a situatiei propun specialistii?

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM) a dezvoltat un set de masuri, menite sa remedieze deficitul comertului cu produse agroalimentare, care se afla intr-o deteriorare continua de 5 ani.

Printre masurile vizate se numara dezvoltarea si bugetarea cu prioritate de programe care sa ajute la implementarea programelor UE, precum „De la Ferma la Furculita ”, dar si reducerea birocratiei, digitalizarea si o promovare mai buna a produselor autentice romanesti.

Recomandarile CNSM in vederea reducerii deficitului cu produse agroalimentare sunt incluse in Raportul asupra Stabilitatii Financiare (iunie 2021), publicat de Banca Nationala a Romaniei.

Potrivit documentului, o sursa importanta a deficitul balantei comerciale de bunuri provine din segmentul bunurilor de consum, acesta fiind la randul sau accentuat de comertul cu produse agroalimentare.

“Astfel, deficitul comercial al bunurilor din industria alimentara este intr-o continua deteriorare, in special in ultimii cinci ani, interval in care aproape s-a dublat (4,4 miliarde euro, noiembrie 2020, valoare cumulata pe 12 luni), fiind partial contrabalansat de excedentul pe segmentul materiilor prime agricole (mai ales cereale si plante oleaginoase). Vulnerabilitatile generate de acest palier al balantei comerciale au un potential sistemic din cel putin doua perspective: exista o relatie stransa intre adancirea deficitului de cont curent si probabilitatea de izbucnire a unei crize financiare sau de balanta de plati, respectiv criza actuala generata de pandemia COVID-19 a adus in atentie sectorul agroalimentar prin prisma asigurarii securitatii alimentare”, precizeaza documentul BNR.

In aceste conditii, grupul de lucru CNSM creat pentru identificarea de masuri pentru diminuarea vulnerabilitatilor provenind din cresterea deficitului balantei comerciale cu produse agroalimentare a propus o serie de solutii prin care firmele din acest sector sa fie stimulate sa produca bunuri cu valoare adaugata mai mare, utilizand in mai mare masura tehnologiile inovatoare in procesele de productie.

Astfel, prima masura propusa vizeaza dezvoltarea si bugetarea cu prioritate de programe care sa implementeze Strategia Uniunii Europene “De la Ferma la Furculita”, in linie si cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politica Agricola Comuna. Suma recomandata este de minimum 45,5 miliarde de lei, iar programele ar trebui dezvoltate astfel incat sa faciliteze si emisiunile de obligatiuni verzi de catre autoritati, banci sau alti investitori, se precizeaza in Raport.

Cat priveste digitalizarea, CNSM recomanda dezvoltarea si bugetarea cu prioritate de programe care sa utilizeze potentialul oferit de tehnologiile digitale, in conformitate cu declaratia de cooperare “Un viitor digital inteligent si durabil pentru agricultura europeana si zonele rurale” la care Romania este semnatara. Suma recomandata este de minimum 2,5 miliarde de lei.

Pe de alta parte, este necesara imbunatatirea legislatiei privind certificarea si promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strans cu reprezentantii asociatiilor de profil, si bugetarea corespunzatoare a acestor programe.

Totodata, autoritatile si reprezentantii asociatiilor de profil ar trebui sa implementeze o strategie pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin cresterea rolului schemelor de calitate.

In schemele de sprijin pentru companii, CNSM recomanda punctarea sensibil suplimentara a firmelor care creeaza lanturi alimentare, genereaza clustere locale, produc bunuri ecologice, bunuri care se afla in Top 10 importuri produse alimentare, se afla in lista potentialilor campioni nationali sau au un rol activ in programele create pentru atingerea obiectivelor din declaratia “Un viitor digital inteligent si durabil pentru agricultura europeana si zonele rurale”, adopta pe scara larga tehnologii digitale sau au un rol activ in programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE “De la ferma la furculita”.

Potrivit Raportului de Stabilitate Economica, gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin elemente non-generatoare de datorie externa s-a situat, anul trecut, la un nivel comparabil cu cel de la finalul anului 2019, scaderea investitiilor straine directe fiind contrabalansata de cresterea absorbtiei de fonduri europene, pe fondul implementarii masurilor de redresare economica adoptate la nivel european.

Banca centrala avertizeaza, insa, ca adancirea deficitului de cont curent in conditiile unui deficit bugetar consistent reprezinta un risc suplimentar in contextul crizei de sanatate si poate duce la o amplificare a presiunilor pentru deprecierea monedei nationale.

La sfarsitul anului 2020 deficitul contului curent era 5,2% din PIB, in crestere de la 4,9% in PIB la finalul anului 2019. Comparativ cu tarile din regiune, Romania detine cel mai mare sold negativ al contului curent, acesta situandu-se pe un trend nefavorabil in ultimii ani, precizeaza BNR.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE