Plata pentru inverzire este un nou tip de plata directa catre fermieri introdusa odata cu reforma din 2013 a Politicii Agricole Comune (PAC). Acesta a fost conceputa pentru a pune in aplicare principiul potrivit caruia agricultorii ar trebui sa fie recompensati pentru binele public pe care il ofera. Prin acest mecanism, inverzirea a fost menita sa sporeasca performanta ecologica a PAC, potrivit Curtii Europene de Conturi.

Acest raport prezinta rezultatele auditului privind inverzirea. Principala intrebare de audit a fost daca inverzirea a fost capabila sa sporeasca performanta PAC in materie de mediu si clima, in conformitate cu obiectivul stabilit in legislatia UE.

Pentru a raspunde la aceasta intrebare principala de audit, a fost examinat:

– logica interventiei, existenta unor obiective clare si suficient de ambitioase pentru inverzire si justificarea alocarii bugetare a politicii;

– beneficiile pe care inverzirea poate sa le produca pentru mediu si clima;

– complexitatea pe care inverzirea o adauga PAC.

In ansamblu, concluzionam ca este putin probabil ca inverzirea, in forma sa actuala, sa sporeasca in mod semnificativ performantele ecologice si climatice ale PAC.

Din constatarile facute Comisia nu a elaborat o logica completa de interventie pentru plata pentru inverzire si nici nu a stabilit obiective clare, suficient de ambitioase privind mediu, obiective pe care trebuie sa le atinga inverzirea. In plus, alocarea bugetara pentru inverzire nu este justificata de continutul de mediu al politicii. Plata pentru inverzire ramane, in esenta, o schema de sprijin pentru venituri.

De asemenea, am constatat ca este putin probabil ca inverzirea sa produca beneficii semnificative pentru mediu si clima, estimam ca inverzirea a condus la schimbari in practicile agricole doar in jurul a 5% din totalul terenurilor agricole din UE.

In cele din urma, am constatat ca rezultatele probabile ale politicii nu justifica complexitatea semnificativa pe care ecologia o adauga PAC. O parte a acestei complexitati rezulta din suprapunerile dintre inverzire si alte instrumente de mediu ale PAC, inclusiv standardele privind buna stare agricola si de mediu a terenurilor (GAEC).

Pe baza acestor constatari, facem urmatoarele recomandari:

Pentru urmatoarea reforma PAC, Comisia ar trebui sa dezvolte o logica completa de interventie pentru actiunile UE in materie de mediu si clima in ceea ce priveste agricultura, inclusiv obiective specifice si bazate pe o intelegere stiintifica actuala a fenomenelor in cauza.

Ca pregatire pentru elaborarea propunerii pentru urmatoarea reforma PAC, Comisia ar trebui sa revizuiasca si sa analizeze punerea in aplicare a actualei PAC. In elaborarea propunerii sale, Comisia ar trebui sa se ghideze dupa urmatoarele principii:

a. Fermierii ar trebui sa aiba acces la platile PAC numai daca indeplinesc un set de norme de mediu de baza care cuprind zonele acoperite de actualele GAEC si cerintele generalizate de inverzire. Sanctiunile pentru nerespectarea acestor norme combinate ar trebui sa fie suficiente pentru a actiona ca un factor de descurajare. In plus, aceste norme de baza ar trebui integrate pe deplin in linia de baza a mediului pentru orice actiune programata in ceea ce priveste agricultura.

b. Atunci cand statelor membre li se ofera optiuni de a alege punerea in aplicare a PAC, ar trebui sa li se ceara sa demonstreze, inainte de punerea in aplicare, ca optiunile pe care le selecteaza sunt eficiente si viabile in ceea ce priveste atingerea obiectivelor politicii.

Uniunea Europeana plateste subventii directe fermierilor ca parte a pilonului I al PAC. Un obiectiv-cheie al acestor plati directe, este de a sprijini veniturile fermierilor. Cu toate acestea, PAC a devenit criticata din ce in ce mai mult pentru faptul ca nu face suficient pentru a limita efectul negativ pe care anumite practici agricole il au asupra mediului si a climatului.

“Plata pentru inverzire” sau “inverzirea” – un nou tip de plata directa introdusa odata cu reforma PAC din 2013 – reprezinta cea mai recenta incercare de a aborda aceasta problema. Este singura plata directa al carui principal obiectiv declarat este “verde”, si anume imbunatatirea performantei de mediu a PAC.

In expunerea de motive care insoteste propunerea sa legislativa, Comisia a sustinut ca exploatatiile agricole “trebuie sa fie sprijinite in adoptarea si mentinerea sistemelor si practicilor agricole care sunt favorabile obiectivelor de mediu si climatice, deoarece preturile de pe piata nu reflecta furnizarea unor astfel de bunuri publice”. Acest accent pe cheltuirea banilor publici asupra bunurilor publice si pe recompensarea fermierilor pentru externalitatile pozitive (adica pentru a avea un impact pozitiv care altfel nu ar fi rasplatit de piata) adauga, de asemenea, legitimitate cheltuielilor PAC in ansamblu.

Inverzirea nu este o schema optionala. Toti agricultorii care participa la schemele de plata directa din cadrul PAC (cum ar fi schema de plata de baza sau schema de plata unica pe suprafata) trebuie, de asemenea sa respecte regulile pentru inverzire. Cu toate acestea, exploatatiile mai mici pot beneficia de sprijin pentru inverzire fara a trebui sa indeplineasca toate cerintele de inverzire. Scutirile de la cerintele de inverzire se aplica, de asemenea, exploatatiilor considerate “ecologice prin definitie”, adica considerate a oferi beneficii ecologice si climatice echivalente inverzirii, cum ar fi fermele ecologice.

Cerintele de inverzire cuprind trei practici agricole, toate fiind menite sa fie simple, generalizate, necontractuale , anuale si sa beneficieze de mediul inconjurator si de clima:

(a) In cadrul diversificarii culturilor, fermierii cu mai mult de 10 hectare de teren arabil sunt obligati sa cultive cel putin doua culturi. Cel putin o noua (adica a treia) recolta trebuie introdusa in exploatatii care depasesc 30 de hectare de teren arabil. Cota de teren arabil pe care agricultorii o poate consacra culturii principale este limitata la 75%. In exploatatiile in care sunt necesare cel putin trei culturi, cele doua culturi principale luate impreuna nu trebuie sa acopere mai mult de 95% din suprafata arabila. Principalul obiectiv declarat al diversificarii culturilor este imbunatatirea calitatii solului;

(b) Mentinerea pasunilor permanente combina doua mecanisme separate. Statele membre trebuie:

– sa monitorizeze (la nivel national sau regional) proportia pasunilor permanente din suprafata agricola totala acoperita de platile directe ale PAC. Daca raportul scade cu mai mult de 5%, atunci statele membre trebuie sa solicite agricultorilor sa restaureze pasunile permanente transformate anterior in alte utilizari ale terenurilor;

– sa desemneze zonele de pasuni care sunt cele mai sensibile din punct de vedere al mediului. Este interzisa conversia si aratul unor astfel de pasuni permanente sensibile la mediul inconjurator (ESPG). In conformitate cu legislatia UE, pasunile permanente sunt mentinute sub inverzire , in principal in scopul sechestrarii carbonului;

(c) Fermierii cu mai mult de 15 hectare de teren arabil trebuie sa aloce echivalentul a 5% din suprafata respectiva zonelor de interes ecologic (EFA). Legislatia UE prevede 19 tipuri de EFA distincte, cu care agricultorii pot indeplini aceasta obligatie: culturile de captura, culturile de fixare a azotului si mai multe tipuri de caracteristici peisagistice. Cu toate acestea, statele membre individuale pot decide sa ofere
agricultorilor lor mai putine optiuni EFA. Obiectivul principal definit pentru EFA este protejarea si imbunatatirea biodiversitatii.

In afara ecologizarii, PAC dispune de alte doua instrumente importante pentru urmarirea obiectivelor de mediu si climatice:

(a) Conformare incrucisata – Cross-compliance – este un mecanism care leaga majoritatea platilor PAC de un set de standarde de baza pentru a asigura buna stare agricola si ecologica a terenurilor (GAEC) si anumite obligatii, cunoscute sub numele de cerinte legale de gestionare (SMR). RMS sunt definite in legislatia europeana respectiva privind mediul, schimbarile climatice, sanatatea publica, sanatatea animalelor si a plantelor si bunastarea animalelor. Fermierii care nu respecta aceste standarde si cerinte risca sa I se reduca toate platile directe de la 1% la 5%;

(b) Masurile de protectie a mediului in cadrul dezvoltarii rurale (pilonul II al PAC) – cum ar fi masura privind agromediul si clima – sunt ca plata ecologica, intrucat acestia recompenseaza fermierii pentru anumite practici care favorizeaza mediul si clima. Spre deosebire de inverzire, aceste masuri sunt contractuale, pe baza angajamentelor voluntare ale fermierilor. Primele platite fermierilor reflecta
costurile suplimentare si pierderile de venit rezultate din astfel de angajamente.

Comisia considera inverzirea ca fiind mediana piramidei PAC (a se vedea figura 1). Standardele si cerintele de baza ale eco-conditionalitatii, care acopera cea mai larga arie.

UE cheltuieste o suma considerabila pentru noua plata ecologica: 12 miliarde de euro pe an, reprezentand 30% din toate platile directe ale PAC si aproape 8% din intregul buget al UE. Pentru fermierii (care au primit primele plati verzi in cursul exercitiului financiar 2016, pentru creantele depuse in 2015), aceasta se traduce intr-o rata medie de aproximativ 80 de euro pe hectar pe an, cu unele variatii intre si – in unele cazuri – in interiorul statelor membre. Cand a fost introdusa inverzirea Parlamentul European si Consiliul (autoritatile bugetare) au transferat aceste fonduri de la celelalte plati directe. Prin urmare, bugetul total pentru platile directe din cadrul PAC a ramas relativ stabil intre 2013 si 2017.

Inverzirea este pusa in aplicare in cadrul gestiunii partajate, Comisia pastrand responsabilitatea globala pentru executia bugetara, dar delegand sarcinile de punere in aplicare statelor membre. Aceste sarcini delegate includ infiintarea si functionarea sistemelor de colectare a cererilor de la fermieri, de efectuare a controalor administrative si de la fata locului, de calculare si de plata a sumelor corecte ale ajutoarelor. Pentru inverzire, statele membre trebuie, in plus, sa stabileasca anumiti parametri cheie, de exemplu: desemnarea ESPG si selectarea tipurilor EFA.

Share on Facebook