În urmă cu aproape 10 ani, Cornel Bălăşanu, economist de profesie, a pus bazele unei afaceri în comuna bucovineană Frumușica, din județul Botoșani, pornind de la un meșteșug cu tradiție în zonă, prelucrarea lemnului. Accesând fonduri europene nerambursabile, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, meșterul a reușit să conducă azi un business profitabil.

Lemnul a constituit, secole de-a rândul, principala materie primă a românilor, fiind folosit pentru construcțiile gospodărești sau la confecționarea uneltelor, obiectelor și ustensilelor casnice și a pieselor de mobilier. În Bucovina, „Ţara Fagilor”, binecunoscută pentru întinderile vaste de păduri, meșteșugul prelucrării lemnului a prins contur încă din vremuri arhaice.

De-a lungul timpului, factorii istorico-geografici s-au dovedit favorabili dezvoltării pădurilor în zonă. În prezent, se poate vorbi despre o adevărată civilizație a lemnului în Bucovina, atât prin varietatea tehnicilor folosite la prelucrare, cât și prin importanța pe care și-au câștigat-o obiectele confecţionate din esenţe tari în gospodăria bucovineană.

Comuna Frumușica, un cadru geografic pitoresc, este poarta de intrare în judeţul Botoșani, la granița cu judeţul Iaşi, într-un ținut cu tradiție în practicarea acestei îndeletniciri milenare. Cu timpul, din cauza condițiilor economice, numărul atelierelor meșteșugărești de prelucrare a lemnului din zonă s-a redus, fapt care poate duce la pierderea acestei meserii cu tradiție în zonă.

Pentru a contribui la dezvoltarea economiei locale și la promovarea meșteșugurilor specifice locului, Cornel Bălăşanu, economist de profesie, a decis să pună bazele unei activități în acest domeniu, în 1996, când și-a dat seama că un atelier de tâmplărie ar fi o oportunitate de afacere care să acopere nevoile curente ale locuitorilor din comună şi ale celor din localităţile învecinate, potrivit informațiilor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR). A început activitatea cu minimum de unelte, necesare pentru a executa comenzi de uşi sau mobilier de grădină, dar şi obiecte de cult. Constatând că utilajele lui nu sunt suficient de performante pentru a face față cererii de piață şi concurenţei, Cornel Bălăşanu a decis să-și modernizeze atelierul cu ajutorul fondurilor europene.

Pentru depunerea proiectului, s-a adresat unei firme de consultanță, acesta fiind un aspect pe care l-a considerat esențial în demersul său. Specialiştii apelați l-au sprijinit în pregătirea proiectului, dar și pe toată perioada de implementare. Serviciile de consultanţă au fost achitate după începerea implementării proiectului finanțat cu fonduri europene, conform estimărilor din declaraţia de eşalonare a depunerii dosarelor cererilor de plată.

Proiectul finanțat cu fonduri europene nerambursabile a fost depus la OJFIR Botoșani în 2008, iar Cornel Bălăşanu a semnat contractul de finanțare în 2009. Finanțarea din fonduri europene nerambursabile primită pentru dezvoltarea atelierului s-a ridicat la 348.535 de euro.

Fondurile europene nerambursabile au fost folosite pentru finanțarea operaţiunilor de modernizare, care au constat în achiziţia de utilaje noi şi în amenajarea spaţiului de producţie. Lucrările au fost începute în 20 mai 2009 şi ar fi trebuit să fie finalizate în 20 februarie 2012, însă criza economică a încetinit ritmul dorit. Pentru a identifica resursele financiare necesare ieșirii din impas, câtă vreme asigurarea contribuției proprii se dovedea dificilă, Cornel Bălăşanu a solicitat prelungirea contractului de finanțare.

Acum, atelierul este dotat cu utilaje de tâmplărie de ultimă generaţie, cu un consum mic de energie. Hala de producţie este funcţională şi pe timp de iarnă, având un sistem de încălzire economic, iar cei şase muncitori calificaţi sunt capabili să execute cu iscusință lucrări de tâmplărie, la cele mai exigente pretenţii.

Acest proiect este un model de bună practică privind modernizarea microîntreprinderilor din mediul rural într-un mod sustenabil și contribuie la promovarea meşteşugurilor tradiţionale din comuna Frumușica.

Share on Facebook