Chiar daca Romania se confrunta cu importurile masive pentru seminte, soiurile romanesti de grau reusesc si la ora actuala sa fie printre preferatele agricultorilor de la noi. Acest succes se datoreaza in mare parte Institutului National de Cercetare-Dezvoltare de la Fundulea. Semintele de grau romanesc produse aici se regasesc pe mai bine de doua treimi din suprafata agricola cultivata cu aceste cereale.

„Toate soiurile create la Institutului National de Cercetare-Dezvoltare de la Fundulea, de-a lungul timpului, sunt apreciate in primul si primul rand datorita calitatii pentru panificatie. De la mijlocul anilor 1970 si pana in prezent soiurile romanesti de grau create la Fundulea au ocupat in tara si ocupa si acum cam circa doua treimi din suprafata cultivata cu grau, chiar in conditiile actuale in care avem o concurenta foarte puternica din partea firmelor straine. Soiurile noastre sunt preferate de fermieri deoarece au caracteristici bune precum rezistenta la iernare, rezistenta buna la seceta si arsita si calitate buna la panificatie”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Dr. Ing. Gheorghe Ittu, seful Laboratorului de ameliorare a plantelor din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundulea.

Poate cel mai apreciat si cultivat soi romanesc de grau, produs la Instititul de la Fundulea, este „Glosa”. In fiecare an, acesta este folosit de fermieri cu state vechi in agricultura, precum Dimitrie Musca de la Curtici. „In prezent, soiul Glosa ocupa circa 35% din suprafata insamanta cu grau de la noi, ceea ce este oarecum mai mult din punct de vedere al riscurilor de vulnerabilitate genetica. Este insa foarte apreciat de fermieri pentru ca are o rezistenta destul de buna la principalele boli, si anume Rugina bruna, galbena sau Fainarea. De asemenea, soiul are o rezistenta buna si la seceta si arsita, o caracteristica importanta pentru conditiile de la noi”, ne-a mai explicat Dr. Ing. Gheorghe Ittu.

Din punct de vedere al productiei, soiul „Glosa” a reusit sa atinga si 9 tone la hectar, in zona Baraganului, gratie tehnologiilor intensive de cultivare. „Sun unitati din Insula Mare a Brailei pentru care soiul Glosa e de baza. Au acolo circa 14.000 – 16.000 de hectare insamantate cu grau. An de an reusesc sa obtina cu acest soi circa 7 tone la hectar. De asemenea, Glosa foloseste si domnul Musca de la Curtici, obtinant in medie 7,5-8,5 tone pe hectar. Acesta este potentialul soiului, daca fermierul ii poate asigura substantele nutritive si tratamentele foliare necesare”, a mai spus cercetatorul-sef de la INCDA Fundulea.

„Otilia”, „Pajura” si „Pitar”, noile soiuri de grau ale INCDA Fundulea

Un nou soi de grau realizat la INCDA Fundulea, care ar putea sa preia suprematia soiului Glosa, este „Otilia”, cu o capacitate de productie de aproape 10 tone la hectar. „Soiul Otilia a ajuns deja in fermele producatoare de samanta. Daca ar fi sa il comparam cu Glosa este putin superior, avand o calitate inalta de panificatie. Este un soi precoce, cu o rezistenta buna la cadere, iernare, seceta, precum si la principalele boli. Talia medie a plantei este de circa 80 – 90 cm, asemanatoare cu cea a soiului Glosa”, mai spune Dr. Ing. Gheorghe Ittu.

De asemenea, un alt soi de grau realizat recent de cercetatorii de la Fundulea este si „Pajura”, recunoscut pentru productiile sale pe o densitate mare de spic la metrul patrat. „Primele nuclee de samanta au fost produse anul trecut. Soiul precoce Pajura este dedicat terenurilor foarte fertile si tehnologiilor intensive. Are si el o rezistenta foarte buna la cadere, rezistenta buna la iernare, seceta si arsita. Este rezistent si la rugina bruna si fainare si mijlociu de rezistent la septorioza si rugina galbena”, a mai precizat Dr. Ing. Gheorghe Ittu.

Inca un soi de grau romanesc creat recent de catre specialistii de la Fundulea este „Pitar”, recunoscut, asa cum ii sugereaza si numele, pentru calitatile sale deosebite pentru panificatie.

„Pitarul este un soi foarte precoce, adaptat pentru zona de sud a tarii, de campie. Pot spune ca acest soi exceleaza, are niste indici foarte buni de calitate pentru panificatie, peste soiul Glosa. Are o rezistenta buna la cadere, precum si la iernare sau seceta”, ne-a mai spus Dr. Ing. Gheorghe Ittu.

Cu toate acestea, cel mai productiv soi de grau aflat in colectia INCDA Fundulea este „Miranda”, cu o productie potentiala de circa 10 tone la hectar. „Fata de celelalte soiuri, acesta are capacitatea sa realizeze productii cu circa 10% mai mari. Are aceeasi gena de talie scurta ca Glosa, insa este cu 10 cm mai inalt. Acest lucru il ajuta in realizarea unei biomase mai mari an de an, ceea ce rezulta si in potentialul sau mai mare de productie”, explica cercetatorul-sef de la INCDA Fundulea.

Selectia genomica, viitorul cercetarii pentru noi soiuri de grau

Cercetatorii de la INCDA Fundulea realizeaza in fiecare an peste 3.000 de tone de samanta, aceasta fiind de multe ori multiplicata si la producatorii privati de samanta din intreaga tara. Progresul in domeniul cercetarii agricole se bazeaza insa si pe noi metode de selectie. Potrivit Dr. Ing. Gheorghe Ittu, genetica moleculara reprezinta viitorul din acest domeniu.

„Ne imbunatatim frecvent metoda de lucru. In prezent reusim sa lucram si pe genetica moleculara, adica acea selectie de markeri moleculari. Acest tip de metodologie va duce la accelerarea progresului genetic in crearea de noi cultivare, atat hibrizi cat si soiuri. La animale deja se practica, aceasta selectie genomica, determinarea caracteristicilor. La plante insa predictia e oarecum mai mica, insa a inceput. Cred ca in viitorul nu foarte indepartat se va merge doar pe aceasta selectia genomica. Acest lucru inseamna ca vezi tot ce se intampla in produsul respectiv si retii doar caracteristicile care te intereseaza. E un lucru bun, deoarece nu introduci nimic in planta, e doar o metoda de testare”, a mai declarat Dr. Ing. Gheorghe Ittu.

INCDA Fundulea este recunoscuta drept cea mai importanta unitate de cercetare agricola din Romania datorita atat rezultatelor obtinute in diferitele sectoare ale cercetarii agricole privind cerealele, plantele tehnice si furajere, cat si in valorificarea acestor rezultate de catre cultivatori.

 

Share on Facebook