De cele mai multe ori, cenusa nu este luata in calcul pentru fertilizarea legumelor din gradina, insa ea are capacitatea sa ofere numeroase substante benefice plantelor.

De exemplu, cenusa rezultata in urma arderii lemnelor, cea mai buna si recomandata de altfel, este o sursa excelenta de potasiu, fosfor si calciu. De asemenea, avand in vedere ca este alcalina, cenusa se mai foloseste si pentru a echlibra nivelul de aciditate din sol.

Important de spus, inca de la inceput, ca cenusa de la lemnul vopsit ori de la gratar nu trebuie folosita la plante, deoarece contine substante toxice.

Cea mai buna perioada in care puteti folosi cenusa la fertilizarea legumelor este primavara si toamna. Pentru a avea o cantitate suficienta de cenusa este bine sa o colectati pe parcursul iernii.

Cei care vor dori sa incerce aceasta metoda trebuie sa stie de asemenea ca cenusa nu va fi folosita asupra semintelor care germineaza si nici peste cele care sunt foarte mici, abia rasarite. Cenusa trebuie presarata in jurul plantelor, protejand totodata impotriva daunatorilor.

Acum, sa vedem ce plante reactioneaza bine la acest ingrasamant natural si care nu. In general, plantele care vor folosi cel mai bine proprietatile cenusei vor fi cele care se dezvolta pe soluri cu un pH situat intre 7 si 8.

De exemplu, cenusa poate fi utilizata pentru radacinoase, leguminoase, rosii, rozmarin, anghinare, lavanda. Pe de alta parte, plantele care nu vor tolera acest tip de ingrasamant sunt cele care cresc pe solurile acide, adica mai exact cu un pH situat intre 4,5 si 6.

Cateva sfaturi practice: nu lasati cenusa in aer liber si nu o presarati pe un sol umed sau intr-o zi ploioasa, deoarece efectul va fi zero; efectul maxim al cenusei va fi obtinut atunci cand aceasta este incorporata in sol in stare uscata; cenusa nu este recomandata la culturile sau plantele ornamentale ce necesita un sol acid.