Sorgul devine pe zi ce trece o cultura care castiga tot mai mult teren in Romania, mai ales ca aceasta planta este considerata o buna alternativa la cultura porumbului in zonele secetoase. Pe langa acest lucru, sorgul este si o planta cu o inalta valoare proteica, fiind folosita preponderent in furajarea animalelor.
Constantin Loghin, un fermier din Iasi care lucreaza 180 de hectare, cultiva de aproape cinci ani sorg, pe mai bine de 20 de hectare. Chiar daca preturile oferite nu sunt foarte mari, agricultorul din Moldova se declara multumit de calitatile sorgului.
„De cinci an cultiv sorg, la inceput pot spune ca a fost o curiozitate. Am inceput cu 20 hectare, am avut insa si 30-35 hectare, insa in acest am am pus tot vreo 20 de hectare. Cand este foarte mult devine mai greu de vandut, de aceea seman mai putin si imi permit sa tin la pret. Ma aleg in general cu acelasi profit. E o alternativa buna la porumb, mai ales ca acesta din urma e si furat destul de des, probleme pe care nu le-am avut la sorg”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Constantin Loghin.
Fermierul afirma ca sorgul are o perioada de vegetatie lunga, fiind o planta iubitoare de caldura. Mai mult decat atat, semintele de sorg nu germineaza daca in sol nu exista o temperatura de minim 12 grade Celsius. „Sorgul se seamana printre ultimele culturi. Daca vara nu e foarte calduroasa, exista riscul sa ramana verde si in noiembrie, fapt care il obliga pe agricultor sa intervina cu niste substante chimice”, ne-a mai spus cultivatorul.
In ceea ce priveste productia de sorg, Constantin Loghin afirma ca anul acesta a obtinut circa 4 tone la hectar, insa, daca este un an bun, cu precipitatii, recoltele pot depasi si 6 tone la hectar.
„In comparatie cu graul, productia la sorg e mai mare si cheltuielile mult mai mici. Nu avem de facut fertilizari de toamna, tratamente cu fungicide. Doar un ingarasamant, azot, in vegetatie, si e suficient. Si pretul uneori e putin mai bun decat la grau. Daca ar fi sa comparam sorgul cu porumbul, productia la sorg e mult mai mica. Ca si echivalent in venituri, tot mai mic, dar scapam de acel stres de a pazi cultura. Sorgul e o cultura valoroasa si din punct de vedere furajer. Are proteina mai multa, zaharuri mai multe decat porumbul. Eu il folosesc pentru animalele si pasarile din curte”, afirma Constantin Loghin.
Din punct de vedere al valorificarii, fermierul din Iasi spune ca reuseste sa-si vanda productia de sorg la un partener din Polonia, datorita preturilor mult mai avantajoase. „De cand am inceput sa cultiv am fost contactat relativ repede de un partener din Polonia. In timp ce traderi din Romania nu ofereau mai mult de 40 bani/kg, am reusit si am obtinut 50 bani/kg + TVA, la partenerul polonez. Eu, momentan, sunt multumit”, ne-a mai spus cultivatorul.
Tehnologia de cultivare a sorgului: fertilizarea
Cu toate ca sorgul este o planta cu un consum ridicat de substante nutritive, totusi nu reactioneaza intotdeauna favorabil la aplicarea fertilizantilor chimici si organici. In zonele favorabile acestei culturi, valorificarea ingrasamintelor este conditionata direct de apa din sol, care este factorul limitativ al productiei de sorg.
Sorgul consuma 24 kg azot, 9 kg fosfor si 8 kg potasiu pentru 1 tona de boabe sau 8 – 10 t de masa verde si restituie solului, prin resturile vegetale si sistemul radicular, 10,6 kg azot, 2,5 kg fosfor si 6,8 kg potasiu pentru aceeasi cantitate de boabe sau de masa verde.
Azotul, fosforul si potasiul din ingrasamintele aplicate sunt folosite de plantele de sorg in proportie de 70 – 75%, 60% si respectiv 80% pana la inflorit, ceea ce impune ca aplicarea ingrasamintelor, inclusiv fertilizarea foliara, sa fie incheiata in faza de opt frunze si nu mai tarziu de prasila a II-a mecanica.
Din cercetarile efectuate s-a ajuns la concluzia ca administrarea unor doze mari de azot (N300P80K80) nu este recomandata intrucat acestea nu se justifica prin nivelul productiilor si nici din punct de vedere al eficientei energetice.
Pe solurile alcaline se va folosi azotat de amoniu, iar pe solurile acide se va folosi nitrocalcar. Pe solurile nisipoase ingrasamintele cu azot se aplica fractionat: 1/2 la pregatirea patului germinativ si 1/2 la prasila a II-a mecanica.
Fertilizarea organica se va face cat mai uniform, in doza de 15 – 20 t/ha pe soluri zonale, 20 – 30 t/ha pe soluri saraturate si 15 – 20 t/ha pe soluri nisipoase, folosind gunoiul de grajd bine compostat, ce se incorporeaza sub aratura de toamna. Pe solele fertilizate cu gunoi de grajd, se completeaza doza de azot si fosfor cu 40 – 60 kg s.a./ha si respectiv, 30 – 40 kg s.a./ha de preferinta prin fertilizarea faziala.
In primaveri secetoase, doza de azot se reduce la 50% pentru sorgul de boabe, urmand a se completa la prasila a II-a mecanica, daca regimul umiditatii din sol se restabileste sau prin fertilizare foliara (2 – 3 stropiri a 8 – 10 l de F – 231/ha, in concentratie de 0.5 – 1.0% ). Fertilizantul foliar se poate asocia cu erbicide sau insecticide. Pe solurile saraturate, fertilizarea foliara (ce inlocuieste 30% pana la 50% din doza aplicabila la sol in anii secetosi) este preferabila, pentru a evita imobilizarea fosforului aplicat la sol. Fertilizarea cu potasiu favorizeaza acumularea zaharului in tulpinile de sorg zaharat si amelioreaza calitatea ramificatiilor si a celulozei din tulpinile de sorg pentru maturi. Solurile alcaline se amendeaza cu fosfogips 4 – 5 l/ha, o data la cinci ani. Solurile acide se amendeaza cu piatra de var (5 – 6 t/ha), o data la cinci ani.
Rezultatele obtinute in experimentarile efectuate la S.C.D.A. Secuieni au reliefat faptul ca fertilizarea cu azot si fosfor are o influenta pozitiva asupra productiei de boabe, iar nivelul acesteia este influentata de conditiile climatice. Cele mai mari sporuri de productie pe 1 kg ingrasamant substanta activa se realizeaza la variantele fertilizate cu 40 de kg s.a azot si fosfor.
Tehnologia de cultivare a sorgului: lucrarile solului
Prin lucrarile solului, se urmareste afanarea acestuia pentru imbunatatirea regimului apei, aerului si substantelor nutritive, incorporarea resturilor vegetale, nivelarea terenului, combaterea buruienilor si asigurarea rasaririi plantelor.
Lucrarea de baza a solului este aratura, care se executa imediat dupa eliberarea terenului. Inaintea executarii acesteia, solul se lucreaza superficial cu grapa cu discuri, in vederea maruntirii resturilor vegetale si pentru a reduce pierderile de apa prin evaporare. Adancimea araturii pentru sorg se stabileste intre 20 – 30 cm, pe solurile zonale si 15 – 18 cm pe solurile saraturate si pe cele nisipoase, lucrarea mai adanca fiind necesara pe terenurile puternic imburuienate sau pe cele cu cantitati mari de resturi vegetale si pe solurile compacte. Pe solurile superficiale, adancimea araturii se limiteaza la grosimea stratului de humus.
Pe terenurile in panta, aratura se executa pe directia curbelor de nivel, iar pe solurile saraturate, se recomanda inlocuirea araturii cu lucrarea fara rasturnarea brazdei cu cizelul.
In primavara se vor efectua lucrarile de intretinere a araturii, care sunt mai numeroase decat in cazul porumbului. In vederea nivelarii terenului, pastrarii apei in sol si combaterii buruienilor, se vor efectua mai multe treceri cu grapa cu discuri, urmata de grapa cu colti reglabili.
In preajma semanatului, se va efectua ultima lucrare a solului, de preferat cu combinatorul, care confera calitatea patului germinativ, prin gradul mai bun de nivelare, asezare si maruntire a solului.
Patul germinativ trebuie sa fie bine maruntit pentru a asigura o buna rasarire a plantelor si trebuie sa fie curat de buruieni. Nu trebuie sa se neglijeze indicii de calitate ai patului germinativ, deoarece de modul in care se realizeaza acestia depinde eficienta aplicarii erbicidelor, uniformitatea rasaririi plantelor si in final, reusita culturii de sorg.
Tehnologia de cultivare a sorgului: semanatul
Samanta utilizata pentru semanat trebuie sa aiba puritate minima de 97% si germinatia de cel putin 85%. In sol isi reduce germinatia cu 10 – 20% fata de laborator. Semintele se trateaza inainte de semanat cu fungicide si insecticide, la fel ca si la porumb.
Semanatul se face primavara, cand temperatura solului ajunge la 10 – 12° C. Semanatul prea tarziu prezinta dezavantajul ca rezerva de apa din sol este diminuata, iar perioada de vegetatie este decalata prea mult in sezonul uscat, ceea ce duce la scaderea productiei si creeaza riscul ca semintele sa nu ajunga la maturitatea fiziologica pana la caderea primei brume din toamna.
Conform rezultatelor obtinute la S.C.D.A. Secuieni, sorgul este o specie care, in conditii de laborator, la temperaturi ≤ cu 10ºC, are o rasarire foarte lenta si cu un procent foarte mare de goluri.
Semanatul sorgului in momentul optim contribuie, in mare masura, la usurarea lucrarilor de ingrijire, mai ales la combaterea buruienilor si marirea rezistentei la atacul de afide si la infectia cu diferite bacterioze.
Adancimea de semanat se stabileste in functie de alcatuirea granulometrica si rezerva de apa a solului. Samanta de sorg are o putere de strabatere destul de slaba, ceea ce impune ca adancimea de semanat sa fie stabilita cu deosebita grija, deoarece semanatul prea adanc intarzie foarte mult rasarirea si mareste pericolul de imburuienare a culturii. Adancimea de semanat recomandata de specialisti este de 3 – 4 cm, iar semanatorile trebuie sa fie prevazute cu limitatoare de adancime. Diametrul orificiilor discurilor va fi cuprins intre 1,5 – 1,7 mm. Numarul de orificii pe disc variaza in functie de densitatea la semanat, fiind intre 40 si 68.
Distanta dintre randurile de plante este de 50 – 70 cm, pentru semanat folosindu-se aceleasi semanatori ca si in cazul porumbului. Semanatul la distante intre randuri mai mari, de 70 cm, faciliteaza mult lucrarile de ingrijire.
Desimea semanatului. Conform datelor din literatura de specialitate, o recolta buna poate fi considerata la o densitate la recoltat intre 100.000 – 200.000 plante/ha. Pe terenurile fertile, se recomanda o densitate de 150.000 – 200.000 plante recoltabile/ha, iar pe terenurile cu o fertilitate scazuta, desimea recomandata este de 100.000 plante recoltabile/ha.
Rezultatele experimentale obtinute in conditiile pedoclimatice de la S.C.D.A. Secuieni, subliniaza o diferentiere semnificativa a productiei de boabe, in functie de desimea de semanat si conditiile climatice.
Influenta desimii de semanat asupra productiei de boabe la Sorghum bicolor L.
Cantitatea de samanta este de 10 – 15 kg/ha la sorgul pentru boabe si de 6 – 8 kg la cel pentru sirop si maturi.
Tehnologia de cultivare a sorgului: lucrari de ingrijire
Mentinerea culturii de sorg curata in primele 45 – 50 zile de la rasarire reprezinta conditia exprimarii potentialului de productie si de calitate al hibrizilor si soiurilor, ca urmare a efectului favorabil al eliminarii competitiei pentru substantele nutritive si apa provocata de buruieni si a stimularii activitatii microbiologice favorabile din orizontul activ al solului prin afanarea acestuia.
Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin metode agrotehnice si prin utilizarea erbicidelor.
Dupa rasarirea plantelor, in faza de 3 – 4 frunzulite, se aplica prima prasila manuala sau prima prasila mecanica. A doua prasila manuala sau mecanica se aplica in faza de 6 – 7 frunze, la adancimea de 6 – 8 cm, iar a treia prasila manuala sau mecanica se aplica in faza de 9 – 10 frunze. Costreiul, palamida si pirul se vor indeparta prin taierea din radacina si prin scoaterea si arderea rizomilor dupa uscare.
In ceea ce priveste sorgul hibrid pentru boabe, tratarea semintelor standard cu fungicid si cu antidotul Concep III (antidot de tip safener care protejeaza planta in timpul rasaririi de actiunea graminicidului preemergent pelicular Dual Gold), este singura solutie care permite selectivitate chimica sigura intre sorgul hibrid pentru boabe si buruienile inrudite apropiat cu acesta, rasarite din seminte, de tipul Sorghum halepense (costrei) sau Setaria glauca (mohor).
Singurul produs omologat pentru sorg boabe este Casper, care se aplica la stadiul de 3-4 frunze ale sorgului, in doza de 0,3-0,4 l/ha.
De asemenea, o alta solutie poate fi dicamba + sare DMA (produse neomologate in Romania pentru cultura sorgului pentru boabe).
Sorgul pentru boabe nu este sensibil la boli. Hibrizii creati in ultima vreme sunt suficient de toleranti la Fusarium, pentru a nu fi necesar tratamentul impotriva acesteia.
Se pot inregistra atacuri de ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) a carei populatie se acumuleaza treptat peste limita pragului de daunare prin migrare din solele invecinate, netratate. Se poate trata in vegetatie cu un insecticid, numai la atac de peste 3 insecte/m.p. si la cel putin o saptamana de la rasarirea sorgului.
Atacul afidelor (Schizaphis graminum ) poate sa apara dupa 2-3 saptamani de la rasarire. O gama larga de insecticide sistemice sau diferiti piretroizi se pot aplica doar daca numarul de afide depaseste 50 buc/planta in faza de 3-4 frunze sau 100-150 buc./planta in faza de 5-10 frunze.
Tratamentul se va efectua pe vreme uscata, pe plantele lipsite de roua, cu apa adusa la temperatura mediului.
Irigarea se justifica pe solurile nisipoase sau in anii secetosi, pentru culturile de samanta sau de furaje, pentru sporirea eficacitatii erbicidelor in primaverile secetoase si pentru eficienta ridicata a apei de irigatie la cultura sorgului.
Necesarul de apa al sorgului este de 3000 – 3800 m3/ha, din care precipitatiile acopera circa 55 – 70% in zona de cultura a sorgului. In perioada critica pentru apa (burduf – maturitate in lapte), consumul zilnic se ridica la 24 – 48 m3/ha/zi, iar 10 m3 apa de irigare aduc in medie 51,7 – 64,2 kg boabe pe solurile zonale, 40 – 50 kg boabe pe solurile nisipoase, 35 – 45 kg boabe pe solurile saraturate.
Norma de irigare este de 100 – 200 m3/ha, iar norma de udare de 300 – 400 m3/ha (pentru solurile nisipoase sau saraturate). Odata cu apa de irigare, in faza de 6 – 8 frunze, se pot aplica si ingrasamintele lichide.
Tehnologia de cultivare a sorgului: recoltare
Sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitatea deplina a boabelor (fara pericol de scuturare), cu combinele de cereale cu hederul ridicat pana sub panicule, conform tehnologiei de cultivare a sorgului a fost realizata de dr. ing Simona Pochiscanu, cercetator stiintific la Laboratorul de Testare ecologica de la SCDA Secuieni.
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anuntat de curand ca sorgul ar putea beneficia in urmatorii ani de un sprijin cuplat, masura care isi propune incurajarea cultivarii acestei plante in Romania.
