Romania este principalul producator de floarea-soarelui din Uniunea Europeana, iar agricultorii romani nu duc lipsa de clienti, insa nu intotdeauna productia se ridica la nivelul asteptarilor.
Anul trecut, culturile de floarea-soarelui au avut de suferit din cauza secetei prelungite din primavara, care a afectat intreaga tara, dar si din cauza prelungirii perioadelor fara precipitatii in vara si, mai apoi, in toamna. Potrivit cifrelor prezentate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in luna mai, productia de floarea-soarelui a fost cu peste 40% mai mica fata de cea prognozata.
Pentru agricultori este important, totusi, sa stie ce trebuie sa faca pentru a creste randamentul culturilor de floarea-soarelui. Cele mai eficiente metode implica selectarea hibrizilor potriviti, combaterea bolilor si masurile preventive, adoptate pentru protectia culturii.
Alegerea unor hibrizi performanti
Multe dintre problemele cu care se confrunta culturile de floarea-soarelui isi fac aparitia inca de la momentul semanatului. E recomandat ca agricultorii sa opteze pentru hibrizi de floarea-soarelui atent selectionati, care au urmatoarele avantaje:
- ofera o crestere uniforma si rapida in perioada primaverii
- contribuie la o productie de calitate
- au o toleranta ridicata la boli
- ofera un randament sporit
- fac fata cu brio la problemele de natura climatica
Alegerea doar a unor hibrizi de calitate nu garanteaza obtinerea unei productii record de floarea-soarelui. Cu toate astea, in combinatie cu alte masuri de protectie si agrofitotehnice , cultura poate sa ofere randamentul asteptat.
Prevenirea si combaterea bolilor in cultura de floarea-soarelui
Culturile de floarea-soarelui au de suferit din cauza multor boli, dar cea mai devastatoare este putregaiul alb. Apare mai frecvent ca altele si, lasata netratata, poate provoca pierderi uriase de productie, care se pot intinde pe mai multi ani. Iata principalele simptome ale putregaiului alb, dar si alte boli care pot afecta cultura de floarea-soarelui.
- Putregaiul alb (Sclerotinia). Primele simptome ale prezentei acestei boli sunt petele brune care pot fi observate pe tulpina plantei si pe partea inferioara a calatidiilor (palariile florii-soarelui), in timp ce pe partea cealalta apare un miceliu alb, ca un fel de puf, care va forma scleroti negri. De asemenea, baza plantei poate fi atacata de acest patogeni, iar asta va duce pana la urma la ofilirea totala. Boala continua sa se dezvolte in tulpina plantei atacatei, care se va rupe.
- Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). Este o boala extrem de raspandita, nu numai la floarea-soarelui, ci si la legume, arbusti fructiferi sau la vita de vie. Ciuperca ataca interiorul calatidiului, unde se manifesta prin aparitia unor pete maronii. Zonele infectate se inmoaie si putrezesc, iar semintele afectate se scutura foarte usor de pe planta. Boala se transmite de la un an la celalalt prin semintele si resturile de plante infectate
- Patarea bruna si frangerea tulpinilor (Phomopsis). Primele simptome se observa pe frunze prin aparitia unor pete neregulate, bine delimitate, de culoare bruna. De pe frunza, infectia trece pe petiol si apoi pe tulpina. Infectia continua in interiorul tulpinii, ceea ce poate duce la degradarea tesutului si, intr-un final, la frangerea acesteia.
- Alternarioza (Alternaria). E o infectie care isi face aparitia pe frunzele plantei de floarea-soarelui, mai exact in portiunile dintre nervuri. Petele de culoare maroniu inchis se extind de la marginea frunzelor spre interiorul acestora, iar boala se raspandeste mai repede cand vremea este umeda, ploioasa. Lasata sa se dezvolte liber, alternarioza distruge frunzele de floarea-soarelui, ceea ce are un efect devastator asupra unei culturi.
Tratamentele fitosanitare la cultura de floarea-soarelui
Pentru eliminarea riscului aparitiei bolilor mentionate mai sus, este necesar un fungicid sistemic, translaminar, cu o raza de actiune larga. De exemplu, putregaiul alb poate provoca pierderi in cultura de pana la 60%, asa ca trebuie combatuta cu precadere preventiv, inainte ca infectia sa apara in cultura de floarea-soarelui si sa ia proportii.
Mai toate bolile mentionate mai sus ataca floarea-soarelui pe tot parcursul perioadei de vegetatie, incepand cu stadiile timpurii. Din acest motiv, in conditii favorabile de atac, este nevoie de aplicarea a doua tratamente in vegetatie. Primul tratament cu fungicide e bine sa aiba loc in perioada in care plantele de floarea-soarelui au deja sase sau opt perechi de frunze, in timp ce al doilea se aplica in perioada dinainte de inflorire, in timpul formarii calatidiului (palariei).
Masuri integrate pentru protectia culturii de floarea-soarelui
Pentru a preveni aparitia acestor boli si pentru a obtine o recolta cat mai buna, sunt recomandate si urmatoarele masuri care pot fi aplicate in cultura:
- Rotatia culturilor. In anii premergatori culturii de floarea-soarelui pot fi plantate grau si alte paioase de primavara si toamna, dar si porumbul pentru boabe. Nu se recomanda cultura de floarea-soarelui dupa soia, fasole sau sfecla, pentru ca putregaiul alb e o boala comuna.
- Respectarea tehnologiei de cultura. Alegerea perioadei optime pentru semanat, care trebuie sa se faca la densitatea potrivita, conform indicatiilor producatorului. De asemenea fertilizarea in conditii optime este un alt parametru ce trebuie respectat, ca si protectia impotriva daunatorilor.
- Combaterea buruienilor. Cele mai periculoase buruieni care afecteaza culturile de floarea-soarelui sunt ambrozia, cornuti si lupoaia. Sunt multi fermieri care au pierdut un procent important din productie din cauza acestor buruieni, asa ca e esential sa fie eliminat riscul aparitiei lor cu ajutorul unor erbicide omologate si performante, dar si prin folosirea unor hibrizi care sa permita o tehnologie de erbicidare corespunzatoare.
Asadar, alegerea unor seminte de calitate, protejarea culturii in fata bolilor si masurile agrofitotehnice integrate sunt trei dintre cele mai utile metode de a creste randamentul unei culturi de floarea-soarelui si de a obtine o productie superioara din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Sursa foto: Shutterstock
