Pe mesele romanilor sau ca furaj pentru animale, soia este o planta tot mai cautata si mai cultivata in Romania.
Planta de soia face parte din familia Fabaceae, laolalta cu fasolea sau mazarea. Este originara din sud-estul Asiei, de unde s-a raspandit rapid in intreaga lume, ajutata de importanta ei tot mai mare in alimentatia oamenilor si, mai nou, in alimentatia animalelor crescute pentru carne.
Cel mai mare atu al soiei este nivelul foarte ridicat de proteine pe care il contine, in jur de 40%, dar sunt varietati care depasesc acest nivel. Proteinele din soia sunt principalul motiv pentru care boabele sunt considerate un inlocuitor ideal pentru carne. Soia e folosita insa si pentru producerea de ulei de soia, lapte de soia, tofu, sos de soia si multe alte produse.
In Romania, zona cea mai favorabila pentru culturile de soia este in sudul tarii, dar soluri fertile si propice pentru aceasta cultura se regasesc si in vestul tarii. Iata cateva sfaturi importante pentru cei care vor sa-si sporeasca sansele de a obtine beneficii maxime si o recolta bogata de pe urma culturii de soia.
Alegerea unor soiuri de calitate
La fel ca in cazul oricarei culturi, semintele trebuie sa fie de cea mai buna calitate pentru a oferi o crestere vizibila de productivitate, dar si pentru a putea rezista atacurilor diverselor boli si ale daunatorilor care pot afecta cultura de soia. Iata mai jos cateva dintre cele mai importante soiuri de hibrizi si avantajele pe care le ofera.
- Gladiator este un hibrid potrivit pentru cultivatorii care cauta un soi cu vigoare semitimpurie, toleranta ridicata la cadere si capabil sa ofere o productie ridicata. Este rezistent fata de putregaiul alb si poate fi cultivat cu succes in regiunile in care acest agent patogen este frecvent. In cazul culturilor irigate, continutul de proteina este de 42%-43% si scade pana la 38%-39% in cazul celor neirigate.
- Mediator este un hibrid ideal pentru agricultorii care prefera un soi cu vigoare semitarzie, care ofera o productie ridicata si toleranta crescuta la cadere. Acest soi de soia are si un continut ridicat de proteina: 41%. Este un hibrid inalt, putand ajunge pana la 91 de centimetri inaltime. Densitatea recomandata la cultivare este de 550 de mii de boabe la hectar in conditii de sol neirigat si 400 de mii de boabe la hectar in conditii de irigare.
- Tenor este un hibrid potrivit pentru fermierii care cauta un soi cu vigoare timpurie si rezistenta ridicata la factori de stres, mai ales la seceta. Cu toate astea, acest hibrid are un grad de productivitate ridicat: are un continut de ulei de 20,5%, iar continutul de proteina ajunge la 43% atunci cand cultura este una irigata. Daca nu este irigata, continutul de proteina ajunge pana la 40%. Densitatea recomandata este de 600-500 de mii de boabe la hectar in conditiile unui sol neirigat si 550-500 de mii de boabe la hectar in conditii de irigare.
Combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilor la soia
O etapa importanta pentru obtinerea unei productii ridicate de soia este protejarea culturii fata de bolile si daunatorii care o pot afecta pe parcursul ciclului de vegetatie. Pentru ca soia este o planta pretentioasa, trebuie sa ai in vedere tot timpul eventualele boli care ar putea sa apara. Pentru a le preveni, este recomandata folosirea unor seminte sanatoase, rotatia culturilor, perioada propice pentru semanat si densitatea la care trebuie facuta insamantarea.
In cazul in care bolile au aparut deja in cultura, trebuie sa efectuati 1-3 tratamente cu fungicide omologate. Iata care sunt cele mai periculoase boli la soia:
- mana soiei (Peronospora manshurica)
- arsura bacteriana (Pseudomonas glycine)
- fuzarioza (Fusarium ssp.)
- rizoctonia (Rizoctonia ssp.)
- putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum).
Principalii daunatori in culturile de soia sunt:
- acarianul rosu (paianjenul rosu, sau Tetranychus urticae). Duce la caderea frunzelor si trebuie combatut imediat cu produse omologate pentru acest daunator;
- molia pastailor de soia (Etiella zinckenella). Poate fi prevenit prin rotatia culturilor si, daca asta nu functioneaza, prin tratamente chimice.
Pentru fermierii care doresc o productie de calitate, e important sa tina cont si de protectia culturii fata de buruieni. Soia este o planta sensibila si are nevoie de atentie, in special in fazele initiale ale ciclului de vegetatie. Lucrarile de eliminare a buruienilor se impart in doua categorii majore:
- preemergente – imediat dupa semanat
- postemergente – care se efectueaza dupa ce buruienile si planta de cultura au rasarit.
In cazul buruienilor dicotiledonate, este recomandata efectuarea a doua tratamente succesive cu erbicid. Primul trebuie sa aiba loc imediat cand buruienile au doua-trei frunzulite, iar al doilea tratament se efectueaza dupa aproximativ doua trei saptamani, la reaparitia buruienilor. Cantitatea de solutie de stropit recomandata este intre 100 si 300 de litri la hectar, atunci cand buruienile deja au crescut. Cantitatea de solutie este importanta, pentru ca erbicidul sa nu se scurga de pe plante si sa aiba eficacitate maxima.
Acolo unde cultura permite, se recomanda efectuarea a una sau doua prasile mecanice la 10 sau 12 zile dupa aplicarea erbicidelor, pentru combaterea buruienilor perene. Importanta este pastrarea unei adancimi potrivite la prasila, pentru ca o adancime prea mare poate duce la taierea radacinilor plantei de soia si la denivelarea solului.
Alte lucrari importante pentru cresterea productivitatii
Pregatirea terenului inainte de plantarea semintelor, fertilizarea si irigarea sunt alte cateva practici esentiale pentru o productivitate crescuta la soia. Modul in care se va face pregatirea terenului inaintea insamantarii cu soia tine de cultura anterioara:
- In cazul in care planta premergatoare se va recolta timpuriu, imediat dupa ce acest lucru s-a realizat este recomandat aratul terenului. Pana in toamna, terenul trebuie pastrat fara buruieni.
- Atunci cand planta premergatoare este recoltata tarziu, sunt recomandate imediat lucrarile de dezmiristit, iar aratura se face cat mai repede cu putinta dupa recoltarea anterioara.
La fel de importanta este si nivelarea terenului dupa ce acesta a fost dezmiristit. Soia nu este o planta cu cerinte ridicate cand vine vorba de gradul de afanare a solului, asa ca aratura de vara sau de toamna (depinde in principal de cultura premergatoare) trebuie sa ajunga pana la o adancime de 20-25 de centimetri.
Daca toate indicatiile de mai sus sunt respectate, iar terenul ramane nivelat pana in primavara, fara buruieni, cultura de soia se pregateste in ziua dinaintea semanatului sau chiar in aceeasi zi, cand se utilizeaza combinatorul pentru a se pregati patul germinativ.
In caz contrar, odata ce pamantul s-a zvantat dupa incheierea iernii, se face o lucrare cu grapa cu discuri si lama nivelatoare pentru a fi eliminate eventualele buruieni si a se nivela pamantul. Apoi, in ziua semanarii sau cu o zi mai inainte se pregateste patul germinativ cu ajutorul combinatorului. Irigarea culturii de soia
Pentru o productie crescuta la soia, irigarea este esentiala, mai ales in regiunile care se confrunta frecvent cu seceta, cum ar fi cele din sudul si sud-estul tarii. In aceste parti, primavara este necesara o udare pentru rasarirea plantelor, la care se foloseste o cantitate de 250-300 metri cubi la hectar.
Perioada in care cultura are cea mai mare nevoie de apa este cuprinsa, de obicei, intre 10-15 iunie si 15-20 august. In functie de precipitatiile din fiecare an, prima irigare este aplicata inainte ca plantele sa infloreasca, iar urmatoarele la un interval de 10-14 zile. Cat despre cantitatea de apa care ar trebui utilizata la fiecare udare, este de 700-800 de metri cubi la hectar in solurile cu o buna permeabilitate, in timp ce pe solurile nisipoase si cu o permeabilitate mai slaba se folosesc intre 400 si 500 de metri cubi de apa la hectar.
Asadar, cresterea productivitatii la culturile de soia poate fi obtinuta atunci cand sunt avute in vedere toate aceste lucrari prezentate mai sus, dar si combaterea daunatorilor si a bolilor cu produsele omologate si alegerea unor hibrizi de calitate.
