In preajma Sarbatorilor Pascale, multi romani sunt in cautarea unui vin bun pentru masa de Paste. O prima regula spune ca trebuie sa pornim in gasirea celui mai bun vin in functie de preparatele pe care le vom manca. Nu mai putin important este sa citim de fiecare data si eticheta unei sticle de vin inainte de a o cumpara, pentru a ne asigura ca avem nu doar un produs de calitate, ci si o asociere potrivita intre mancare si vin.

„Prima asociere pe care trebuie sa o facem este cea bazata pe culoare. Vinurile albe cu carne alba sau branzeturi, iar vinurile rosii cu carnea rosie. Apoi, trebuie sa ne raportam si la textura mancarii. O carne mai grea sau gatita consistent cere un vin corpolent, puternic, sec. Nu in ultimul rand, vom realiza si o asociere de gust. Mergand mai departe vom face asocierea dulce-dulce, acru-acru, adica un vin dulce merge la desert iar un vin proaspat, usor, acidulat la o salata. Primul vin pe care il recomand, e cel al nostru, cel mai cunoscut: Feteasca Neagra. Bineinteles, putem avea si o Babeasca Neagra sau un Negru de Dragasani. Se poate merge pana la un Shiraz, Merlot sau chiar un Chardonnay baricat, care este mai corpolent”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Liviu Birceanu, sommelier & organizator evenimente la Crama Budureasca.

Un alt amanunt important pentru o masa reusita de Paste este sa folosim in cadrul prepararii mancarii acelasi vin pe care il vom bea ulterior. Utilizarea unui vin mai slab calitativ pentru a face sosul mancarii va afecta nu doar mancarea, dar si aroma vinului de la masa.

O alta greseala frecventa pe care o fac romanii este ca incep masa cu o tarie si o incheie cu un spumant. Corect este exact invers: Vom incepe cu spumant bine racit sau un vin acidulat, proaspat alb sau rose si vom incheia masa cu o cafea la care servim un brandy sau un vin rosu vechi.

In cazul in care ne pregatim sa facem o vizita si nu stim ce a gatit gazda, insa ne dorim totodata sa fim originali, Liviu Birceanu recomanda sa alegem sa facem cadou un vin de Chile.

„La capitolul vizite, normal, putem alege sa fim clasici, si atunci o sa mergem pe Feteasca Neagra. In schimb, daca vrem sa fim ceva mai originali, insa nici nu ne pricepem foarte mult si nici nu vrem sa cheltuim foarte multi bani, putem alege cu succes un vin de Chile. In cadrul acestori vinuri nu prea exista extreme. Nu sunt nici foarte proaste, insa e adevarat ca nu sunt nici extrem de bune. Avem insa un raport calitate-pret foarte bun si nu riscam”, ne-a mai spus Liviu Birceanu.

De asemenea, cand ajungem intr-un magazin trebuie sa acordam o atentie importanta si etichetei sticlei de vin. Nivelul de calitate, prezenta sau nu a indicatiei geografice sau chiar a DOC-ului sunt elemente care ne pot ajuta sa cumparam un vin bun si de calitate.

Clasificarea vinurilor:

Prima categorie este cea a vinurilor de masa, acestea fiind usoare, anonime, fara a avea pretentii de identitate de soi sau de podgorie. Taria alcoolica minima este de 8,5% in volum.

Vinuri superioare care se impart in :

  • vin cu indicatie geografica (IG): au taria alcoolica de minim 9,5% vol, cu mentiunea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului.
  • vin cu denumire de origine controlata (DOC): aceste vinuri au personalitatea locului de producere, soiului si modului de cultura, iar denumirea de origine este constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol, iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l. Un vin poate purta denumirea de origine controlata numai cu conditia ca denumirea de origine sa fie aprobata prin ordin de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, iar vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea sa se faca in acelasi areal.

La randul lor vinurile DOC se impart in:

  • DOC CMD – „cules la maturitate deplina” – adica in momentul in care strugurii sunt copti si acumularea de zaharuri este minim 196 gr/l;
  • DOC CT – „culesul tarziu” – momentul culesului in acest caz este atunci cand strugurii strugurii sunt supracopti si creste cantitatea de zahar pe seama pierderii apei, acesta depasind 213 gr/l;
  • DOC CIB – „cules la innobilarea boabelor” – moment in carte pierderea apei prin supracoacere este completata de stafidiere sau aparitia mucegaiului nobil (care extrage apa din bob concentrand zaharurile fara a afecta compozitia acestuia). Strugurii din care provine vinul au continut de zaharuri de minim 240 gr./l.
Share on Facebook